În mesajul său de adio, după ce a condus NATO timp de un deceniu, Jens Stoltenberg a avertizat împotriva „izolaționismului” în rândul membrilor alianței militare, spunând că cei 32 de membri ai săi trebuie să fie „dispuși să plătească prețul pentru pace” în fața unei Rusiei invadatoare.
Stoltenberg a vorbit pe 19 septembrie, la sediul NATO de la Bruxelles, despre realizările de la preluarea mandatului în 2014, precum și despre provocările continue într-un moment în care Alianța Nord-Atlantică este „mai importantă ca niciodată”.
„Vestea bună este că ne-am îndeplinit angajamentul pe care l-am făcut acum 10 ani [pentru ca membrii individuali să cheltuiască 2% din PIB pentru apărare], dar vestea proastă este că acest lucru nu mai este suficient pentru a ne menține în siguranță”, a spus Stoltenberg, sugerând că ținta de cheltuieli nu va fi suficientă pentru a proteja alianța în fața Rusiei.
„Trebuie să fim dispuși să plătim prețul pentru pace. Cu cât mai mulți bani, cu atât apărările noastre sunt mai puternice, cu atât descurajarea este mai eficientă, cu atât securitatea noastră este mai mare", a spus el.
Norvegianul în vârstă de 65 de ani i-a avertizat pe membrii alianței să nu facă troc cu „interese economice pe termen scurt pentru nevoi de securitate pe termen lung”, spunând că „protecționismul împotriva aliaților nu ne protejează securitatea”.
Ce este NATO
NATO a fost creată de 12 țări din Europa și America de Nord, prin semnarea Tratatului de la Washington D.C. pe 4 aprilie 1949.
De atunci, alte douăzeci de state au aderat treptat la Organizația Tratatului Atlanticului de Nord - cea mai recentă extindere fiind în 2024, prin includerea Suediei.
În prezent sunt 32 de state membre, iar sediul central se află la Bruxelles, în Belgia.
Poate cel mai cunoscut lucru cu privire la Alianța NATO este articolul 5, care prevede că un atac asupra unui stat membru este considerat un atac asupra tuturor.
Articolul 10 explică însă principiile care stau la baza alianței militare de apărare: orice stat poate să fie membru, cu condiția să respecte libertatea individuală, democrația, drepturile omului și statul de drept.
Revenind la războiul Rusiei împotriva Ucrainei, care a devenit o problemă controversată în rândul unor membri care au pus sub semnul întrebării sprijinul puternic al NATO pentru Kiev, Stoltenberg a spus că „Ucraina trebuie să se angajeze cu Rusia dintr-o poziție de forță”.
Orice viitor acord de pace între Ucraina și Rusia, a spus el, „trebuie să fie susținut de un sprijin militar puternic și susținut, nu doar de bucăți de hârtie”.
El a avertizat, de asemenea, că „puterea militară are limitele ei” și a spus că „scopul oricărei viitoare operațiuni militare în afara teritoriului NATO trebuie să fie clar definit”.
„Trebuie să fim sinceri cu privire la ceea ce putem și nu putem realiza”, a spus el despre alianța celor două state nord-americane și 30 de state europene.
El a mai spus că „investiția în relația transatlantică este singura cale câștigătoare de urmat” și că „izolaționismul nu va ține pe nimeni în siguranță”.
Stoltenberg, fost prim-ministru al Norvegiei care se va întoarce în țara sa pentru a deveni șeful băncii centrale, va preda frâiele fostului premier olandez Mark Rutte pe 1 octombrie.
În ultimele sale luni de mandat, Stoltenberg a încercat să-i unească pe membrii NATO, după ce Ungaria a pus piedici în calea sprijinului alianței pentru Ucraina, iar premierul Viktor Orban a spus că nu va oferi fonduri sau echipamente militare pentru a ajuta Kievul.
Stoltenberg a încercat, de asemenea, să păstreze echilibrul în alianță privind temerile că fostul președinte american Donald Trump ar putea retrage SUA din alianță dacă va fi reales.
La summitul NATO de la Washington din iulie, el a subliniat că este în interesul tuturor membrilor să rămână uniți și a minimalizat dorința lui Trump de a părăsi alianța, spunând că principala sa preocupare în timpul primului său mandat a fost ca membrii NATO să-și îndeplinească obiectivele de cheltuieli pentru apărare.
Stoltenberg a mai spus că NATO ar fi putut face mai mult pentru a preveni războiul din Ucraina dacă membrii săi ar fi furnizat echipament militar Kievului înainte de invazia totală a Rusiei din februarie 2022.
El a deplâns faptul că NATO nu a furnizat armamentul pe care Kievul l-a cerut din cauza temerilor că făcând-o ar escalada tensiunile cu Moscova.
În timpul summitului din iulie, el a susținut ferm calea ireversibilă a Ucrainei către aderarea la NATO, spunând că „viitorul acesteia este în NATO”.
În timp ce Ucraina face lobby puternic pentru a i se permite armatei sale să folosească armele donate pentru a lovi mai adânc în Rusia, Stoltenberg a intervenit asupra subiectului controversat spunând într-un interviu pentru The Times că acordarea permisiunii nu ar fi o linie roșie pentru Moscova.
Kremlinul a calificat comentariile secretarului general al NATO care iese din partea NATO „periculoase”.
Fost premier al Norvegiei, Jens Stoltenberg (65 de ani) a fost numit în fruntea NATO pe 1 octombrie 2014 pentru un mandat de patru ani.
După două mandate, prezența sa la șefia NATO a fost prelungită în 2022 până la 30 septembrie 2023, în contextul războiului din Ucraina, după ce Rusia a invadat țara vecină pe 24 februarie 2022.
În iulie 2023 mandatul său a fost prelungit din nou până în octombrie 2024.
