Studenții au exprimat cu scandări și pancarte improvizate câteva dintre nemulțumirile lor privind proiectul de lege care, spun ei, instituie impunitatea pentru cei care încalcă integritatea academică și dă puteri prea mari rectorilor.
„Șase, vin studenții!”, au scandat grupurile în marș dinspre Biblioteca Politehnicii spre centru. „Activ la plagiat/Pasiv la doctorat”, scrie pe o pânză de mari dimensiuni, iar pe un carton de ambalaj întrebarea inscripționată cu carioca „Când plagiați și legi bune?”.
„Viitor conducător/Cu plagiat la purtător”, „Vă rugăm să ne scuzați/Că nu suntem deputați”, „Am ajuns la o concluzie/Educația-i o iluzie” se poate citi pe alte pancarte. Ele sintetizează în felul lor câteva din cele 273 de amendamente transmise de ANOSR Ministerului Educației.
„Vrem dialog/Nu monolog”
Teodor Radu Iancu, student la Drept la Universitatea București și vicepreședinte ANOSR, motivează prezența în stradă a studenților în miezul vacanței de vară prin graba cu care ministerul a aruncat în dezbatere publică Legea Educației.
„După ce proiectul România Educată a zăcut 6 ani, acum legea care zice că îl pune în practică este lăsată în dezbatere doar o lună, în vacanță, ceea ce nu arată o dorință reală de consultare”, ne-a spus vicepreședintele ANOSR.
De altfel, vocea studenților care au amendat serios proiectul nu se vrea auzită, de aceea o soluție potrivită a fost un protest, așa cum au considerat participanții la Forumul Organizațiilor Studențești desfășurat anul acesta la Timișoara între 12 și 21 august.
Pe site-ul ANOSR se pot citi sub genericul „Fă și tu Legea!” numeroasele rezerve ale studenților la o lege care se vrea reformatoare, dar nu este.
„Nu se pot numi reformă acele câteva îmbunătățiri punctuale minore propuse. În rest, legea are mari probleme privind felul cum este văzută etica academică, transferul de putere spre rectori și altele. Iar simpla introducere în lege a unui procent mare de finanțare nu înseamnă nimic. Niciodată nu s-a ajuns la procentul de 6% din PIB din legea actuală, acum suntem undeva la 2,4%”, a comentat Radu Iancu.
Alianța Națională a Organizațiilor Studențești din România a depus 273 de amendamente la noua Lege a Educației, fără reacție însă din partea ministerului.
ANOSR a formulat un principiu clar legat de incompatibilități. Niciun membru al Consiliului de Administrație universitar (rector, prorectori, decani etc.) nu ar trebui să dețină pe perioada mandatului o funcție de demnitate publică sau una de conducere în partidele politice. Deși repetat de mult, principiul este ignorat de legiuitori și de universități.
Studenții sunt dezamăgiți de faptul că profesorii lor nu ridică vocea și se complac în tăcere: „Studenții sunt cam singurii care atrag atenția”, adaugă vicele ANOSR.
„Etica nu-i jucărie”
Andreea Raluca Argeșeanu este masterandă la Litere la Universitatea de Vest (UVT) din Timișoara și președinta Organizației Studenților din Universitatea de Vest (OSUT). Și ea a fost parte din echipa organizatorică a forumului și a mitingului.
Printre altele, studenții au scandat și „25%!”. Andreea a explicat pentru Europa Liberă:
„Una dintre solicitările noastre este ca participarea studenților la alegerea rectorilor să fie de 25%, pentru că universitatea este pentru și despre studenți și ar trebui ca noi să avem o mai mare influență în decizie. Așa rectorul ar avea o mai mare legitimitate. Însă e necesară limitarea mandatelor la două, nu mai mult”.
Cum văd studenții un rector ideal? „Nu există tiparul perfect, dar cred că ar conta deschiderea la dialog și colaborare, performanțele academice și integritatea”, spune Andreea Argeșeanu.
Despre meteahna copy/paste a studenților, similară cu plagiatele cadrelor despre care se vorbește în ultima vreme, președinta OSUT crede că există atât sancțiuni prevăzute de fiecare universitate, cât și cursuri de etica cercetării care îi îndrumă pe studenți cum să citeze corect, cum să realizeze corect o lucrare.
„Faceți legi pe prietenie”
Antonia Pup este studentă în anul III la Istorie la UVT, implicată în mișcarea studențească națională. A fost președinta Consiliului Național al Elevilor. Ea se profilează ca expert, scrie despre problemele din educație și face parte din grupul Monitorului Educației, un proiect al României Curate.
Pentru Antonia noua Lege a Educației conține „măsuri toxice și antidemocratice”, care dau puteri nelimitate rectorilor, ușurează necondiționat înființarea universităților private, răstălmăcește înțelegerea plagiatului de care se poate scăpa fără sancțiune.
„Văd acest proiect ca pe un răspuns la presiunile rectorilor care dețin votul majoritar în Consiliul Național al Rectorilor (CNR). Să nu uităm că Sorin Cîmpeanu este președintele CNR, chiar dacă suspendat pe timpul mandatului de ministru. Comunități academice vlăguite impun practici de feudalizare în locul performanței academice. Practic, noua lege protejează interese de grup pornite să captureze sistemul educațional și statul”, a subliniat Antonia Pup în dialogul cu Europa Liberă.
Ca reprezentantă pe țară a elevilor a avut ocazia să participe în urmă cu mai mulți ani la elaborarea proiectului prezidențial România Educată. Ulterior, la întâlnirile cu organizații ale societății civile sau sindicate, a constatat că acestea nu se mai regăsesc în proiect, la care au contribuit formal sau informal.
„Se observă azi o decuplare a viziunii de acum 6-7 ani care respingea ferm rectorii plagiatori, clanul Ecaterinei Andronescu, mafiotizarea universităților și inspectoratelor școlare. Toate acestea nu mai sunt importante pentru o lege care protejează impostura. E o diferență de la cer la pământ”, adaugă Antonia.
Cum se explică atitudinea îngăduitoare a președintelui Iohannis față de mutația „de la cer la pământ” a proiectului său transpus în Legea Educației?
„Atât timp cât excelența academică, integritatea, echitatea în educație nu mai contează ca principii, pentru mine ca cetățean înseamnă că președintele Iohannis nu și-a dorit cu adevărat o reformă în educație, ci doar o lege a lui, fiindcă și predecesorul său, Traian Băsescu, a avut o lege”, conchide studenta.
Modificările unor articole din vechea lege amintesc de mutilarea legislației în 2017 pentru ca unii infractori din lumea politică să poată scăpa nesancționați. Poziția față de plagiat din noua Lege a educației relativizează orice principiu de integritate universitară și compromite orice idee de reformă. În 2017 societatea civilă a reacționat. Acum reacționează studenții.
