Anual, 790.000 de oameni mor în Europa din cauza poluării aerului. În lume, din aceeași cauză, mor 8,8 milioane de persoane, arată un studiu publicat, marți, în European Heart Journal. Aerul toxic provoacă de două ori mai multe decese față de previziunile specialiștilor, depășind chiar numărul deceselor cauzate de fumat (7,9 milioane).
Problemele de sănătate generate de poluarea aerului în Europa sunt mai mari decât media la nivel global. Între 40% și 80% dintre aceste decese sunt cauzate de infarcte, atacuri vasculare cerebrale și alte tipuri de boli cardiovasculare, care nu au fost luate în calcul până în prezent ca având legătură cu poluarea. Iar studiul arată că, deși primii afectați de poluarea aerului sunt plămânii, prin intermediul sistemului circulator, aerul toxic cauzează boli ale inimii și infarcte, care sunt responsabile pentru de două ori mai multe decese decât bolile respiratorii.
„Estimăm că poluarea aerului reduce speranța de viață, la nivel european, cu circa 2,2 ani”, spun autorii studiului. Totodată, în Europa, acest „cocktail” de aer poluat care provinde la mașini, industrie sau agricultură, face ca mortalitatea pe cap de locuitor să ajungă la 133 la suta de mii de locuitori anual.
„Acesta este explicat prin combinația dintre calitatea scăzută a aerului și denistatea populației, ceea ce duce la o expunere care este printre cele mai mari din lume”, a spus Jos Lelieveld, cercetător la Institutul Max-Plank și autor al studiului, citat de France24.
Mai gravă este situația în Europa de Est, unde cercetătorii au descoperit că mortalitatea pe cap de locuitor este mai mare față de media europeană, dând exemplul Bulgariei, Croației și României.
În aceste țări, rata mortalității pe cap de locuitor depășește 200 de cazuri anual raportate la suta de mii de locuitori, aproape dublu față de media europeană. Iar aceste decese sunt puse pe seama sistemului de sănătate mai puțin avansat față de restul Europei.
„Pentru că cea mai mare parte a particulelor și poluanților atmosferici provin din arderea combustibililor fosili, trebuie să trecem urgent la folosirea altor surse de generare a energiei”, a mai spus Lelieveld.
Cercetarea a luat în calul un set de date combinate de la expunerea la aerul poulat, densitatea populației și vârsta, până la impactul aerului toxic asupra sănătății.
