Statele Unite au impus sancțiuni împotriva a peste douăzeci de persoane și entități implicate în activitățile nucleare ale Iranului sau în programele sale de rachete și arme convenționale. Washingtonul încearcă unilateral să aplice un embargou ONU împtriva armelor din această țară a Orientului Mijlociu.
Pedepsele fac parte dintr-o nouă ofensivă de sancțiuni din partea administrației Trump care se bazează parțial pe o clauză „snapback” din acordul nuclear din 2015 dintre Teheran și puterile mondiale pe care Statele Unite l-au abandonat în urmă cu doi ani.
„Statele Unite au restabilit acum sancțiunile ONU asupra Iranului", a declarat președintele Donald Trump, după ce a semnat un ordin executiv care stabilește modul în care Washingtonul va aplica „snapback-ul”.
SUA a anunţat sâmbătă că au activat mecanismul „snapback" prin care etichetează Iranul drept „cel mai mare la nivel mondial stat-sponsor al terorismului şi antisemitismului".
„Acțiunile mele de astăzi trimit un mesaj clar regimului iranian și celor din comunitatea internațională care refuză să se opună Iranului.”
Noile sancțiuni permit Statelor Unite să impună măsuri - inclusiv înghețarea activelor - oricărei companii sau persoane care ajută Iranul să se sustragă de la embargoul ONU asupra armelor și vin la două zile după ce Washingtonul a reinstalat unilateral interdicția.
Efortul administrației Trump a stârnit obiecții din partea Chinei și Rusiei și a sporit fricțiunile dintre Washington și unii aliați europeni cu privire la dreptul legal al Statelor Unite de a restabili embargoul, punând totodată sub semnul întrebării intenția altor guverne de a-l respecta.
Washingtonul s-a retras în 2018 din acordul multipartit - cunoscut sub numele de Planul Comun de Acțiune Cuprinzător (JCPOA - denumirea oficială a acordului asupra programului nuclear cu Iranul).
Anunțul SUA de luni include noi sancțiuni și controale la export pentru 27 de persoane și entități legate de armele și industriile nucleare ale Teheranului.
În declarația sa, Trump acuză Teheranul de „comportament malign”, inclusiv furnizarea de arme și sprijin militar „care alimentează conflictul în curs în Siria, Liban, Irak și Yemen”.
Secretarul de stat Mike Pompeo a declarat că Statele Unite vor folosi „noul și puternicul instrument” pentru a pedepsi pe oricine testează hotărârea Washingtonului de a pune în aplicare interdicția asupra armelor iraniene.
„Acțiunile noastre de astăzi sunt un avertisment care ar trebui auzit în toată lumea. Indiferent cine sunteți, dacă încălcați embargoul ONU asupra Iranului, riscați sancțiuni", a spus Pompeo.
El a spus că Washingtonul este hotărât să pună „presiune maximă" pe Teheran pentru a-i schimba comportamentul.
„Vom continua și vom extinde sancțiunile noastre până când Iranul va dori să încheie o negociere cuprinzătoare care să abordeze comportamentul malign al regimului", a spus Pompeo. „Suntem întotdeauna deschiși diplomației cu Iranul, dar Iranul trebuie să răspundă cu diplomație, nu cu mai multă violență, vărsare de sânge și violență nucleară. Până atunci, presiunea maximă va continua".
Iranul a insistat că nu dezvoltă arme nucleare, deși monitoarele atomice ale ONU l-au acuzat că a indus în eroare cu privire la activitățile sale nucleare din trecut.
Ministrul rus de externe, Sergei Lavrov, a declarat că Kremlinul consideră ilegale noile sancțiuni ale SUA, dar nu a spus dacă companiile rusești vor încerca să le încalce.
Din punct de vedere istoric, Rusia a fost unul dintre cei mai mari furnizori de arme către Iran.
China și Iranul au fost, de asemenea, în discuții cu privire la un acord comercial de 400 de miliarde de dolari care include arme.
Printre entitățile iraniene sancționate de Statele Unite se numără Ministerul Apărării și Logistica Forțelor Armate, Organizația Industriilor de Apărare și trei organisme asociate Organizației pentru Energie Atomică, supraveghetorul nuclear al țării.
Lista persoanelor sancționate de Statele Unite îl include pe președintele venezuelean Nicolas Maduro, pe care Washingtonul nu îl recunoaște președinte de drept al acelei țări și pe care l-a acuzat că a încheiat acorduri cu Iranul în legătură cu armele convenționale.
În mai 2018, Trump s-a retras din acord. Celelalte părți - Marea Britanie, China, Franța, Germania și Rusia - au rămas în acord.
Teheranul a anunțat că a „făcut un pas înapoi” de la unele dintre angajamentele asumate în cadrul acordului nuclear din 2015, de când SUA s-au retras și au reinstaurat sancțiunile economice și comerciale unilaterale în urmă cu doi ani.
Unele dintre aceste angajamente includ limite privind mărimea stocului său de uraniu slab îmbogățit, precum și nivelul de puritate cu care i s-a permis să îmbogățească uraniul, potrivit Agenției Internaționale pentru Energie Atomică.
Franța, Regatul Unit şi Germania contestă dreptul SUA de a reimpune sancţiuni ale ONU împotriva Iranului
Miniştrii de externe ai Franţei, Regatului Unit şi Germaniei, precum şi Înaltul Reprezentant al Uniunii Europene pentru Afaceri Externe şi Politică de Securitate, Josep Borrell, au contestat duminică dreptul SUA de a reimpune sancţiuni ale ONU împotriva Iranului, după ce Washingtonul a anunţat reintroducerea acestor sancţiuni prin activarea aşa-zisului mecanism "snapback", informează dpa.
Într-un comunicat comun din partea celor trei ţări, semnatare ale acordului din 2015 asupra programului nuclear cu Teheranul, miniştrii au subliniat că Washingtonul s-a retras din acest acord în 2018 şi din acest motiv nu are dreptul să activeze această clauză pentru reimpunerea de măsuri punitive.
„Orice decizie şi acţiune care va fi luată pe baza acestei proceduri (...) va fi de asemenea incapabilă să aibă vreun efect legal", se spune în comunicat.
Acordul din 2015 a fost semnat de Iran, SUA, Franţa, Germania şi Regatul Unit - alături de Rusia şi China - pentru a limita activităţile nucleare ale Iranului, în schimbul ridicării sancţiunilor economice împotriva sa. Marile puteri mondiale au atenţionat Iranul împotriva încercării de a se dota cu bombe nucleare, intenţie pe care Teheranul o neagă.
Acordul este de asemenea întărit prin Rezoluţia 2231 a ONU.
Berlinul, Parisul şi Londra au anunţat că susţin această rezoluţie şi acest acord în integralitatea lor. „Am lucrat neobosit pentru a salva acordul asupra programului nuclear iranian şi ne menţinem acest angajament", se adaugă în comunicat.
La rândul său, şeful diplomaţiei europene Josep Borrell, coordonator al Planului comun de acţiune cuprinzător (JCPOA) a reacţionat şi a declarat că va face tot ce stă în puterea lui pentru a menţine acest acord.
