Așa-numita Lege a bătăilor inimii - HeartBeat Act - interzice întreruperile de sarcină după detectarea a ceea ce militanții anti-avort numesc „bătăi cardiace fetale”, un moment în care cele mai multe femei nici măcar nu știu că sunt însărcinate.
Grupurile pentru drepturile omului au cerut Curții Supreme o ordonanță care să împiedice aplicarea legii, dar judecătorii Curții Supreme au decis, cu 5 la 4, împotriva blocării legii.
Legea texană conferă oricărei persoane dreptul de a-i da în judecată pe medicii care fac o întrerupere de sarcină după mai mult de șase săptămâni de sarcină. Mai mult, femeile care cer avortul, membrii familiei și oricine o susține vor putea fi dați în judecată, pentru a li se cere despăgubiri, de către absolut orice cetățean, care nu e nevoie să aibă vreo legătură cu cazul.
Activiștii pentru drepturile omului spun că legea va declanșa o vânătoare de recompense, pentru că daunele care vor putea fi cerute de oricine în instanță pot ajunge până la 10.000 de dolari.
Judecătorii lui Trump au votat în favoarea legii care interzice avortul
Cei mai mulți dintre judecătorii care au votat împotriva blocării legii au spus că decizia lor nu înseamnă că au ajuns la concluzia că legea din Texas ar fi sau nu constituțională și că, în final, decizia lor lasă deschisă ușa pentru contestații juridice.
Toți cei trei judecători numiți la Curtea Supremă de fostul președinte Donald Trump au votat împotriva blocării legii care interzice avortul.
Unul dintre cei șase conservatori ai instanței, judecătorul John Roberts, însuși șeful Curții Supreme a SUA, s-a alăturat celor trei judecători liberali în disidență, așa că numărul judecătorilor care au vrut să blocheze legea care interzice avortul a ajuns la 4.
Cu capul în nisip
Judecătorul liberal Sonia Sotomayor, citată de New York Times, a numit decizia instanței „uimitoare”.
Ea a vorbit despre legea „flagrant neconstituțională concepută pentru a interzice femeilor să își exercite drepturile constituționale” și a spus că majoritatea judecătorilor a ales „să-și îngroape capul în nisip”.
Președintele Joe Biden a condamnat legea, care a intrat în vigoare miercuri și a spus că va „afecta semnificativ” accesul femeilor la asistență medicală.
Într-o declarație, președintele Biden a spus că administrația sa va „proteja și apăra” drepturile constituționale stabilite în temeiul deciziei Roe v Wade și „confirmată ca un precedent de aproape jumătate de secol”.
Roe vs Wade
Președintele Biden s-a referit la cazul Roe vs Wade, din 1973, de la Curtea Supremă, referitor la constituționalitatea legilor care incriminează sau restricționează accesul la avorturi.
Cu 7 voturi pentru și 2 împotrivă, Curtea a adoptat în 1973 o hotărâre conform căreia dreptul la viață privată, consfințit prin cel de al 14-lea Amendament, se extinde asupra deciziei unei femei de a face avort, dar că acest drept trebuie să fie echilibrat în raport cu interesele statului de reglementare a avortului luând în calcul protejarea sănătății femeii și al potențialului de viață umană.
Argumentând că aceste interese ale statului devin mai puternice pe măsură ce sarcina crește, Curtea a rezolvat acest test de echilibru între interesul statului și cel al individului prin limitarea capacității statului de a reglementa avortul, adică de a interveni în viața privată.
Astfel, Curtea Supremă a decis că femeile din SUA au dreptul la avort până la vârsta la care un făt poate supraviețui în afara uterului.
Adică statul nu poate interveni cu reglementări juridice în viața privată a persoanei, potrivit celui de al 14-lea Amendament, decât după primul trimestru de sarcină, adică abia atunci când avortul ar pune în pericol și viața mamei și a ființei care începe să capete identitate umană.
Or, legea texană - pe care conservatorii și judecătorii lui Trump au refuzat să o blocheze miercuri deși recunosc că nu au judecat constituționalitatea ei - reduce semnificativ acest termen, interzicând avortul după a șasea săptămână, interval de timp până la care cele mai multe femei nici măcar nu știu că sunt însărcinate.
Legea texană și decizia de miercuri a Curții Supreme anulează dreptul consfințit de prima secțiune al celui de al 14-lea Amendament, ratificat pe 28 iulie 1868, care neagă dreptul statelor de a limita prin legislație drepturile civile. Prin votul de miercuri au fost anulați cei 48 de ani de drepturi ale femeilor și 153 de victorie a individului asupra intervenției statului.
În următorul mandat, care începe în octombrie, Curtea Supremă va decide dacă Decizia Roe vs Wade ar trebui să fie anulată.
„Atac asupra drepturilor femeilor”
Purtătorul de cuvânt al Casei Albe, Jen Psaki, le-a declarat reporterilor că președintele dorea de mult să vadă „codificarea” Roe vs Wade, pentru ca, printr-un vot al Congresului precedenta decizie a Curții Supreme să devină lege federală, efort care merită făcut și motivat pe deplin de victoria de miercuri a legii texane la Curtea Supremă.
Alți democrați și-au exprimat, de asemenea, indignarea. Președintele Camerei, Nancy Pelosi, a declarat că, prin decizia sa, Curtea Supremă le-a oferit „o catastrofă femeilor din Texas", în timp ce primarul din New York, Bill de Blasio, a declarat că este un „atac direct asupra drepturilor femeilor" din toată țara și că va fi nevoie de o „mobilizare națională".
Grupuri de drepturi, inclusiv Planned Parenthood și Uniunea Americană pentru Libertăți Civile (ACLU), care ceruseră Curții Supreme să blocheze legea texană, spun că nu vor renunța la luptă.
Guvernatorul republican al Texasului, Greg Abbott, care a semnat legea Heartbeat Act, a declarat că statul său „apără întotdeauna dreptul la viață” și că „nicio libertate nu este mai prețioasă decât viața însăși”.
Avortul în caz de incest sau viol, interzis
Cum diferă această lege de alte restricții în domeniu? Majoritatea restricțiilor anti-avort de până acum se bazau pe sancțiuni penale. Legea din Texas, care a fost semnată în lege de guvernatorul Greg Abbott în luna mai a acestui an, autorizează în schimb „un drept civil privat de acțiune”, care va permite oricui să se adreseze în justiție pentru a pune în aplicare legea chiar dacă ei nu sunt implicați.
Un american obișnuit, din Texas ar putea acum să ceară până la 10.000 de dolari despăgubire într-o instanță civilă împotriva furnizorilor de avort, clinici sau medici, și a oricui are vreo legătură cu avortul, inclusive membri ai familiei sau acei clerici care încurajează sau susțin procedura, cu toții ar putea fi teoretic trimiși în judecată.
Cu privire la acest aspect, șeful Curții Supreme a SUA, conservatorul John Roberts, care a votat de partea liberalilor, pentru blocarea legii texane, a atras atenția asupra pericolului fără precedent pe care-l creează legea.
El spune că „legiuitorul a impus interzicerea avorturilor după șase săptămâni de sarcină dar deleagă aplicarea interdicției populației în general. Consecința va fi izolarea statului de responsabilitatea în implementarea și aplicarea regimului de reglementare.”
Legislația face o excepție în caz de urgență medicală, care necesită o dovadă scrisă de la un medic, dar nu și pentru sarcinile rezultate din viol sau incest.
Cei de la ACLU spun că legea texană va încuraja „vânătoarea de recompense” și „procesele de vigilență” în urma cărora vor putea fi hărțuite femeile care solicită avort.
