Linkuri accesibilitate

VIDEO Copiii care fac copii, fenomenul tabu în România. 10% din nou-născuți au mame minore


Sofia este una dintre cele 10.000 de adolescente care nasc anual în România.

Anual, un bebeluș din zece este născut de o adolescentă, în România. Este un fenomen ascuns sub preș, care ne plasează statistic în Asia sau Africa, nu în Europa. În spatele cifrelor, se află mici telenovele, în care copiii fac copii. În sărăcie, fără școală și fără medic.

Prima dată m-am gândit că, oau, o să am un copil! Nu-mi venea să cred. După ce am aflat că sunt însărcinată, nu mi s-a mai părut așa nașpa”, spune Sofia, legănând o mogâldeață de băiat de trei săptămâni, cu ochii negri, care abia disting umbrele, dar care gângurește după lapte cât poate de des.

Sofia are 16 ani și spune că mereu și-a dorit un copil. Dar fată. Mama ei, Maria, vorbește despre „mintea copilărească a Sofiei”: „o minte care n-a știut să gândească. O fi zis că e păpușă și se joacă cu ea. Dar păpușa asta mișcă, îi trebuie multe, plânge. Deja s-a plicitisit stând în casă cu el, vrea afară, vrea alergată. Ce să mai alerge acum? Vino la băiat, că plânge băiatul!”.

Copiii care fac copii, fenomenul tabu în România
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:11:04 0:00

​Stau amândouă pe pat, cu copilul înfășat între ele, și zâmbesc încurcate. Din hol, de pe perete, le veghează un poster cu un Mercedes argintiu. În ochii Mariei, se vede împăcarea. „Îți spun din suflet, am zis că copilul ăsta nu va intra în casa mea. Așa am spus, pentru că nu m-ai ascultat și nu mi-ai făcut pe plac, copilul ăsta îl voi da la stat, să-l crească statul, să-l crească lumea, dar la mine în casă nu va intra. Și Dumnezeu a făcut o minune, pupa-i-aș mâna lui, că m-am îndrăgostit de el de când l-am văzut că s-a născut”, povestește Maria, parcă nici acum nevenindu-i să creadă. Și ea a făcut primul copil la vârsta de 15 ani. Acum este bunică la 43. Pe Sofia, cea mai mică dintre cei trei pe care îi are, a făcut-o la 27 de ani. Sunt oameni săraci, dar muncesc, spre deosebire de mulți dintre vecinii lor: Maria e femeie de serviciu la câteva blocuri și menajeră la „doamne” în casă, soțul ei muncește pe șantier.

În curtea casei lor cu pereți roz, în care și-au tras gaz și apă, stau mărturie dovezile a două generații de copii în creștere: mașinuțe și elefănței împotmoliți în noroi. Într-un colț, o roabă adăpostește pamperșii folosiți ai celui mai recent membru al familiei: băiețelul Sofiei, de trei săptămâni.

Jucăriile din curtea Sofiei.
Jucăriile din curtea Sofiei.

Acum, Maria o învață pe Sofia cum să-și țină copilul, ca să nu îi facă rău fără să vrea. „Ține-l, că nu-l ții bine, te rog! L-ai strâmbat de tot”, îi zice Maria. „Păi vrea să sugă din nou”, râde încurcată Sofia. „Păi și mai pune-l la țâță... Așa e mămica cu copilul, alăptează, n-ai auzit la televizor, că o mămică trebuie să alăpteze oriunde-l găsește foamea? Nu trebuie să-ți fie rușine”, o dădăcește maică-sa. „Îi dă țâță să sugă toată ziua, mai se sperie ea când vomită, intră în panică, mă strigă imediat...”, povestește femeia despre aventurile de mamă ale copilei de 16 ani. „Dă-mi și mie ceva, că îmi curge pe el...”, o întrerupe Sofia. „Da, uite, ia scutecul ăsta...”, o rezolvă imediat Maria.

Anul trecut, în România s-au născut aproape 18.000 de copii din mame minore.Asta înseamnă cam 10% din totalul nașterilor din România”, declară pentru Europa Liberă Silvia Burcea, manager de proiect la organizația Salvați Copiii. Unele au deja mai mulți copii, înainte să facă 19 ani. Recordul, anul trecut, în România, a fost o mamă care născuse 6 copii până la 19 ani. Situația e relativ constantă, de aproape 20 de ani. Din 2000 încoace, anual în jur de 10.000 de fete minore devin mame.

George Roman, director de programe la Salvați Copiii explică pentru Europa Liberă sunt multe țări în Africa care au rate ale maternității printre adolescente, mai mici decât în România: „Noi înregistrăm 33,7 mame la o mie de adolescente, în condițiile în care în Europa media e undeva pe la 9-10. La nivelul Europei, numai Bulgaria și Georgia ne depășesc la acest capitol și noi credem că principala cauză o reprezintă faptul că și în aceste state, ca și în România, educația privind sănătatea sexualității și a reproducerii este total descurajată. Pur și simplu, noi nu ne mai regăsim aici, în Europa. Sunt date care arată că multe din țările Asiei sau ale Africii au rezultate mai bune, ca urmare a unui sistem, a unui program național de educație privind sănătatea sexualității”.

Calea de la adolescență la maternitate: flirt la magazin, Facebook, Eforie

Sofia a ajuns mamă la 16 ani val-vârtej, prinsă într-o poveste demnă de o telenovelă, într-o localitate din județul Argeș. Acolo unde trăiește ea, mai sunt vreo zece mame adolescente. Sofia nu e o excepție. A renunțat la școală înainte de toată tărășenia, la 14 ani, după ce a încheiat 8 clase. „Nu știu ce a fost în capul meu”, spune Sofia. „N-a mai vrut să mai meargă la școală. S-a săturat”, îi amintește maică-sa.

Băiatul, mai mare, de 22 de ani, din altă localitate, fusese arestat în 2017 pentru sex cu alte minore, dar și pentru o bătaie serioasă în stradă: i s-au confiscat un lanț, o bâtă cu ținte metalice, un baston de cauciuc și un vătrai de metal. Toate, înainte să o cunoască pe Sofia. Ea spune că habar nu avea de toate astea. De fapt, povestește de el doar că s-a bătut cu niște băieți la beție. Nimic despre celelalte fete minore cu care el umbla înainte de ea și care i-au cerut și daune în instanță, așa cum arată sentința judecătorilor.

„Dacă știam, nu venea în curtea mea, îl luam, cu parul îl luam...”, se enervează acum degeaba mama, Maria. La trei săptămâni după ce a aflat că e însărcinată, în 2018 băiatul a fost arestat și dus să-și execute pedeapsa. Judecătorii i-au comutat sentința cu suspendare, din prima instanță, în executare. Doi ani și 9 luni, minus lunile de arest preventiv. Ar putea să scape din pușcărie zilele acestea, pe liberare condiționată.

Sofia povestește pe nerăsuflate cum a început totul în 2018: „Ne-am cunoscut într-o seară la mine pe stradă aici, era la niște prieteni și era la magazin și tocmai în timpul ăla eram și eu. Și am ieșit pe stradă, mi-a cerut Facebookul, am început să vorbim câteva zile. După câteva zile, am ieșit o dată. După două sau trei săptămâni, am plecat cu el la mare, am stat acolo o săptămână. După ce am venit de la mare, am venit și le-am spus alor mei acasă că nu o să mai vin acasă și o să mă mut direct la el. Ai mei nu au fost de acord, au spus că să mai aștept, să ne mai cunoaștem, că suntem la început, că să vedem ce fel de băiat e el. Nu știam de problemele pe care le are”.

A venit, a cerut-o dacă o las să plece cu el la mare două-trei zile. Eu am spus să aibă grijă să se protejeze în primul rând, să nu facă copil.
Maria, mama Sofiei

S-au dus la mare, la Eforie. „Când am aflat despre relația lor, am spus bine mamă... Dacă ai și tu un prieten, bine, am zis lasă, să îi dau și ei voie să aibă un prieten, ca orice fată. Dar nu mi-am dat seama nici eu ceea ce vor ei. Ei au mers foarte departe. Eu le-am spus de la început, ai grijă de ea, să nu se întâmple nimic cu ea. Când au venit de la mare, ea a spus că vrea să se mute la el acasă. Și am început, cum să te muți tu la el acasă, cum e posibil așa ceva, te mai cunoști cu el, nici nu-l cunoști”, își amintește Maria.

S-au mutat împreună, la el, în altă localitate, și Sofia a și rămas însărcinată. „Ne-am dorit într-un fel copilul, foarte mult. Am spus că poate o să ne unească mai mult. Totul a fost ok vreo trei săptămâni, eram bucuroși că sunt însărcinată, nu știam cum să le dăm vestea alor mei, că ei ne avertizau mereu când veneam la ei, să nu facem copil. Și la un moment dat le-am spus, au fost dezamăgiți. După 3 săptămâni după ce am aflat că sunt însărcinată, l-au arestat. Nu a mai fost chiar așa de fericire. Am păstrat legătura cu el, își dorește foarte mult să-l cunoască, să se întâlnească cât mai repede”, ajunge Sofia la timpul prezent cu scurta ei poveste despre cum a devenit mamă.

Avort sau copil? Medic sau vitamine? Opțiunea inexistentă a Sofiei

Eu, ca mamă, am zis să mă duc cu ea să îi fac întrerupere de sarcină. Ea copil și cu un copil, ce să facă, să crească doi copii? Acolo, la spital, ne-a zis că nu mai fac avort la minori. Și am venit acasă, am rămas așa. Ne-am mai și certat, ne-am mai și dușmănit în casă pentru chestia asta, dar sper că totul a fost de la Dumnezeu”, își amintește Maria.

Nici n-a stat de vorbă cu noi, doar ne-a dat afară și ne-a spus că nu se face avort.
Sofia, mamă la 16 ani

„Nu s-a putut, mi-au spus că sunt minoră și nu se mai fac întreruperi de sarcină. Am încercat și în altă parte, nici acolo nu mi s-a putut face. Adevărul e că nici nu am vrut să fac. Și așa a venit el. Mă gândeam că e fetiță”, arată resemnată Sofia cum a ajuns să aibă copilul.

Cât a fost însărcinată, Sofia nici nu a fost luată în evidență de vreun medic: „Am făcut câteva analize și două ecografii și atât, nimic mai mult”, spune adolescenta devenită mamă. Abia după ce a născut, un medic i-a acordat atenție fetei, spune Maria: „I-a fost foarte milă de ea, a ajutat-o foarte mult. I-a băgat în ea și vitamine, și calciu, pentru că nu a găsit-o în regulă deloc, nici pe ea, nici pe copil, pentru că noi în timpul sarcinii nu am făcut absolut nimic”.

După ce a născut, Sofia și Maria au încercat să țină legătura cu un medic de familie. Deocamdată, nici asta nu prea merge. „Am chemat-o acasă și ar fi obligată să vină acasă și a durut-o în paișpe. Îmi vine să iau fișa și să mă duc în altă parte. Nu se poate așa ceva. Era obligată să vină acasă la copil, unde să duc copilul în caniculă?”, este supărată Maria. Sofia își amintește că rămăsese ca doctorița să vină la ele acasă într-o după-amiază, dar nu a mai venit, ba nici nu le-a mai răspuns la telefon. Când Sofia a vrut să meargă ea la cabinet cu copilul, medicul nu era acolo.

Cum se-mpacă mamele minore cu Arsenie Boca și ceaiul din plante

Când intri în cabinetul Marianei Constantin, medicul de familie la care este înscrisă Sofia, pare că pășești într-un fel de zonă crepusculară, care te rupe în trei: nu știi dacă să-ți faci cruce, să ceri o rețetă sau să pui apă la fiert pentru un ceai. Miroase a medicamente și ceaiuri din plante, pe birou e Biblia, pe perete stă agățată o cruce cu un Isus fosforescent, vizavi de o pildă de-a lui Arsenie Boca. Într-un cui, stau atârnate căștile de biorezonanță magnetică. Doamna doctor Constantin este și medic generalist, dar se ocupă și cu biorezonanța, cu homeopatia și cu fitoterapia. Ba chiar colaborează și cu un parapsiholog care apare pe la televizor.

Noi suntem ființe divine, suntem 99% spirit și 1% trup, trebuie să dezvoltăm partea creativă, partea spirituală din om. Numai așa putem fi sănătoși și numai așa putem evolua, că de aia am venit aici, să evoluăm, nu să involuăm”, te lămurește Mariana Constantin.

Doctorița la care Sofia spune că nu a reușit să ajungă cu copilul se consideră „mama răniților”: „Am mulți pacienți din cei care sunt mai amărâți. Când e nevoie, când sunt solicitări, mă duc și la ei acasă. Când nasc copiii, la nou-născuți, te duci și îi vizitezi la domiciliu”.

Mariana Constantin are în evidențe vreo cinci mame minore, din ce își amintește. Nu e clar cum își împarte timpul între ele și restul pacienților, dar e limpede că la unii ar prefera să nu prea calce: „Sunt niște blocuri acolo care arată ca niște ghetouri, unde e greu să intri și dacă intri e greu să stai mult timp acolo. E mizerie, nu au condiții, ei sunt recalcitranți, unii din ei, nu toți, și în general medicii cam refuză să aibă pe acolo pacienți. Dar nu avem ce face, sunt și ei oameni”.

Dacă mama s-a măritat la 16, la 17 ani, ei nu i se pare anormal ca fata ei să vină acasă și să-i spună că e gravidă.
Mariana Constantin, medic de familie

Am avut și la 12 ani, și la 14 ani, și la 16 ani au devenit mame – în comunitățile de romi, așa cum știm cu toții, lipsește aproape cu desăvârșire educația și cultura. Chiar dacă sunt prezenți la școală, școala nu este suficientă. E vorba de educația din familie”, insistă doctorița.

Adolescentele care ajung la ea se înscriu într-un tipar: „Sunt copii cu copii. Majoritatea acestor fete nu-s nici măcar căsătorite, nici măcar nu au un partener cu care să rămână și să crească copilul într-o viitoare familie. Deci pur și simplu, cum mi-a spus o mămică, ce să-i fac, doamna doctor, s-a îndrăgostit și ea, i-a plăcut de băiat, asta e. A crește un copil este un lucru extrem de complex, adică copilul e darul lui Dumnezeu, pe care ți l-a dat cu un anumit scop, tu să-i fii instructor, să-i fii profesor. La ei nu se pune problema asta, îl crești, ai să îi dai să mânânce, îl îmbraci și cam asta e”.

Chiar dacă dispare din peisaj tatăl, ele își cresc copiii, cu părinții. Îl cresc ca pe un animăluț.
Mariana Constantin, medic de familie

Școala nu le ajută deloc pe fetele care ajung mame, apoi la cabinetul ei. „Școala ar trebui să facă un pic mai mult. Pentru toți copiii, nu numai pentru romi, că sunt și ei niște suflete, au și ei dreptul la o viață frumoasă, nu trebuie să facem diferențiere că e rom sau e român, că sunt și în cadrul românilor destui care fac lucruri greșite”, spune medicul.

Alegerea Sofiei

În curtea lor sărăcăcioasă, Sofia și mama ei își cântăresc opțiunile. „Eu o să merg la școală și până vin eu de la școală o să stea mama”, spune fata, care vrea ca la toamnă să dea admiterea la un liceu tehnologic, ca să-și reia școala. „Da, mama... Părinții. Noi ne chinuim. Noi cu pampersul, cu șervețele, cu hăinuțe, cu de toate. Mama, băi, ai înțeles? Ce te-ai face tu fără mamă?”, îl gâdilă Maria pe proaspătul ei nepot, de doar trei săptămâni.

Să crească el și totul vine de la sine. Să creștem amândoi
Sofia, mamă la 16 ani

De sub o masă, o cățea îi mârâie nervoasă pe străini. E și ea de ajutor, povestește Maria, care are deja de alergat, în puținele ore libere pe care le are, după un nepot de 3 ani, fiul fetei sale mai mari. „Se mai duce pe acolo și se mai lovește. Și cățeaua bagă dinții și îl ridică de haine. Îi aduce pâine de pe stradă, i-o aduce direct în mână și ăsta micul o ia și o mănâncă până ajung eu la el”, râde Maria.

Se uită la Sofia cu blândețe înțelegătoare. A iertat-o, după ce „s-au dușmănit” și „a lovit-o cu vorbe”: „Acuma, și-a mai revenit un pic din dragostea aia. I-a mai revenit capul, creierul. Dar e prea târziu, ce să-i mai fac acuma?”.

Sofia așteaptă ca tatăl copilului să iasă din pușcărie și să vadă „cum se poartă” și dacă se ține de cuvânt și va veni să-și crească împreună copilul. Deocamdată, el e pe numele Sofiei.

Încă nu am niciun plan. Decât să crească el și totul vine de la sine. Să creștem amândoi”, spune Sofia, înfășându-și băiatul ca pe o păpușă plină de viață, sub ochii de vultur ai Mariei.

Mamele minore, fenomen generalizat în România, nu doar la romi

George Roman, director de programe la Salvați Copiii insistă că nu doar comunitățile de romi îngroașă aceste statistici șocante pentru România, în care în jur de 10.000 de fete minore devin mame în fiecare an:

„Noi nu avem situații atât de pregnante, care să ne indice că România are o problemă esențială cu familiile de romi. Nu, este o chestiune generală, o problemă generală de care trebuie să ne ocupăm fără să ținem seama de etnicitatea unei comunități. Ceea ce este foarte clar pentru noi este că majoritatea comunităților rurale, în care populația preponderentă este romă, se află și într-o stare de sărăcie absolută sau relativă, cu o lipsă aproape totală de acces la servicii medicale și sociale. Ceea ce face și mai vulnerabili minorii și în special fetele, în aceste comunități”.

Această situație se întâlnește și în comunitățile unde romii sunt mult mai puțini sau nu există.
George Roman, director de programe Salvați Copiii

Organizația Salvați Copiii desfășoară un proiect denumit „SENS” (Siguranță prin Educație pentru Nutriție și Sănătate), din care face parte și Sofia, prin care mamele din mediile rurale defavorizate sunt ajutate să aibă acces la servicii sociale și medicale și să aibă informații despre cum să-și crească copiii și să aibă grijă de ele în timpul sarcinii. Practic, Salvați Copiii încearcă să facă ce ar trebui să existe deja în România, dar lipsește cu desăvârșire: „servicii integrate la nivel local, în care să fie o coordonare între medici, între mediatori sanitari, între personalul psihologic, între profesori”.

„Noi lucrăm în comunități, în cadrul proiectului SENS, și acolo avem și romi, și români, dar cumva sunt toți uniformi, pentru că provin din niște medii sărace, niște medii care nu au acces la servicii de sănătate, adică nu contează că sunt romi sau români, dacă locuiesc cu toții în aceeași comunitate”, precizează și Silvia Burcea, managerul proiectului Sănătatea Mamei și a Copilului.

Sunt mai multe cauze pentru care adolescentele românce ajung, de trei sau patru ori mai mult decât cele din restul Europei, mame, după socoteala lui George Roman. Cea mai importantă este lipsa de educație privind sănătatea sexuală. Roman estimează că doar 3-4% din elevii din România au acces la astfel de ore, la școală: „În lipsa informațiilor, rămân doar grupurile de prieteni, care sunt de cele mai multe ori nefaste, sau internetul care abundă de informații false și nocive, toxice pentru tineri”.

„Un alt factor îl reprezintă lipsa accesului la servicii sociale și medicale. O altă cauză esențială, mai ales în cazul fetelor, o reprezintă abandonul școlar. Prezența fetei în mediul școlar este tot o formă de securizare, în sensul că în acele câteva ore, există și o protecție care vine din partea personalului școlar”, mai adaugă George Roman.

Fetele minore care devin mame suferă nu doar fizic, pentru că organismele lor nu sunt pregătite pentru șocul și transformările pe care le presupune o sarcină. „La nivel psihologic se înregistrează foarte multe cazuri de depresie, de anxietate. Ele suferă și pe partea medicală, pentru că corpul lor nu este pregătit pentru naștere, mai ales la nașterile înregistrate la fetele sub 15 ani și la nivelul copilului născut, rata de prematuritate este foarte mare în rândul adolescentelor. Ele nasc copiii înainte de termen, în mare parte”, spune Silvia Burcea, de la Salvați Copiii.

România copiilor cu copii

În România, aproape 34 de adolescente dintr-o mie au devenit mame în 2018. La nivelul Europei, doar Bulgaria (40,3) și Georgia (47,13) stau mai rău. Țări din Africa sau Asia stau mai bine decât România la acest capitol: Rwanda (26,8), Trinidad Tobago (31), Uzbekistan (16,7), Albania (20,7), Bahamas (28), Botswana (31,7), Burundi (27,4), Mauritius (26,9), Djibouti (19,4), India (24,5), Tunisia (7,6) sau Algeria (10,4), conform unui raport al organizației Salvați Copiii.

Datele Institutului Național de Statistică (INS) arată că în 2018 au avut loc 17.307 nașteri de la mame cu vârsta cuprinsă între 15 și 19 ani. 674 de copii s-au născut în 2018 din mame mai mici de 15 ani. Cele mai multe mame adolescente sunt din mediul rural (65% din cele sub 15 ani și 67% din cele între 15 și 19 ani).

La mamele sub 15 ani – 655 copii sunt la prima naștere, 18 la doua naștere, iar una singură deține recordul de a avea al treilea copil, în 2018. Mamele între 15 și 19 ani sunt cele mai multe (12.906) la prima naștere, 3.657 la a doua naștere, 673 la a treia, 63 la a patra, 7 la a cincea și o singură mamă minoră se află la a șasea naștere, conform statisticilor oficiale.

Dacă în anul 2000 existau 10.810 de mame cu minori, în 2015 erau 9.571, conform statisticilor organizației Salvați Copiii. Numărul lor se menține constant, într-o scădere nesemnificativă: 9.374 în 2016 și 9.154 în 2017.

„Este o problemă total ignorată. Pur și simplu nu există niciun fel de strategie în această privință, de fapt nici nu este subliniată situația delicată în care a ajuns România”, spune George Roman, director de programe la Salvați Copiii.

NOTĂ: Numele Sofiei și Mariei sunt fictive, pentru a le proteja identitatea.

Facebook Forum

Multimedia

Meleșcanu confirmă negocierile cu Dăncilă
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:01:01 0:00
Mai mult
XS
SM
MD
LG