Linkuri accesibilitate

SUA nu susțin o eventuală ofensivă israeliană în oraşul Rafah, care „ar fi un dezastru”. 30 de rachete lansate din Liban asupra Israelului


Purtătorul de cuvânt al Casei Albe, John Kirby, spune că SUA nu susține nici un plan pentru o operațiune militară israeliană în Rafah.
Purtătorul de cuvânt al Casei Albe, John Kirby, spune că SUA nu susține nici un plan pentru o operațiune militară israeliană în Rafah.

Casa Albă transmite că nu va sprijini niciun plan la Israelului pentru o operațiune militară în Rafah. Reacția vine după ce premierul Beniamin Netanyahu a cerut armatei israeliene să pregătească o ofensivă în sudul Fâșiei Gaza și în timp ce SUA caută o soluție de armistițiu între Israel și Hamas.

Armata israeliană şi-a intensificat joi loviturile împotriva oraşului Rafah, accentuând temerile legate de soarta a peste un milion de palestinieni blocaţi în această localitate sudul Fâşiei Gaza, în timp ce continuă negocieri pentru un nou armistiţiu, notează Reuters și AFP. Aproximativ 1,5 milioane de palestinieni supravieţuiesc acolo în condiţii umanitare foarte dificile.

„Orice operaţiune militară majoră la Rafah în acest moment, în aceste circumstanţe, cu mai mult de un milion - probabil mai mult de un milion şi jumătate - de palestinieni care caută refugiu şi au căutat refugiu la Rafah, fără a lua în considerare siguranţa lor, ar fi un dezastru şi nu o vom sprijini”, a declarat purtătorul de cuvânt al Casei Albe, John Kirby.

Şeful diplomaţiei americane Antony Blinken și-a încheiat joi turneul regional unde a discutat cu oficiali istraelieni, palestinieni și ai țărilor arabe soluții pentru un armistițiu care să permită eliberarea de ostatici deţinuţi de Hamas.

Aproximativ 1.300 de persoane au fost ucise în timpul atacurilor Hamas asupra sudului Israelului din 7 octombrie, potrivit oficialilor israelieni.

Peste 27.800 de palestinieni au fost ucişi şi cel puţin 67.000 au fost răniţi în urma războiului lansat de Israel ca răspuns, potrivit Ministerului Sănătăţii condus de Hamas.

La Tel Aviv, secretarul de stat Antony Blinken a spus că orice „operaţiune militară pe care o întreprinde Israelul trebuie să pună civilii pe primul loc. Și acest lucru este valabil mai ales în cazul Rafah”.

Vorbind joi seară şi fără a se referi la Rafah, preşedintele american Joe Biden a spus că acţiunile Israelului în Gaza au fost „exagerate”, scrie Reuters, care notează că un dezacord atât deexplicit al SUA față de acțiunile Israelului este ceva rar, în condițiile în care Washingtonul este principalul aliat al Israelului.

30 de rachete lansate din Liban asupra Israelului

Aproximativ treizeci de rachete au fost lansate în cursul nopţii de joi spre vineri din Liban spre nordul Israelului, la scurt timp după un atac aerian israelian împotriva unui comandant al organizației Hezbollah libanez, a anunțat armata israeliană.

„Putem confirma că aproximativ 30 de tiruri au avut loc dinspre Liban către sectoarele Ein Zeitim şi Dalton din nordul Israelului”, a declarat pentru AFP un purtător de cuvânt al armatei. Potrivit primelor informaţii, aceste tiruri nu au făcut victime.

Mai devreme, o sursă de securitate libaneză declarase pentru AFP că un responsabil militar al Hezbollah a fost grav rănit într-un bombardament aerian care i-a vizat joi maşina într-o localitate din sudul Libanului.

Comandant al Hezbollah care ar fi fost implicat în mai multe tiruri spre nordului Israelului, a precizat un purtător de cuvânt al armatei israeliene, fără alte detalii.

Localitatea libaneză Nabatiyé, unde maşina a fost bombardată, este relativ departe de frontieră unde au loc frecvent schimburi de focuri și atacuri locale între Hezbollah şi armata israeliană.

De la atacul Hamas din Israe l din 7 octombrie, care a declanşat războiul în Fâşia Gaza, militarii Hezbollah bombardează poziţiile armatei israeliene la frontieră, în semn de solidaritate cu Hamas.

Israelul răspunde bombardând ţinte în sudul Libanului, iar dronele sale vizează în mod regulat luptători din mişcarea libaneză.

ONU promite măsuri imediate privind posibila „infiltrarea Hamas” în cadrul organizaţiei

Secretarul general al ONU, Antonio Guterres, s-a angajat joi să acţioneze imediat în cazul oricărei noi informaţii din Israel legate de „infiltrarea Hamas” în cadrul organismului mondial, după ce luna trecută au fost concediaţi nouă membri ai personalului ONU din Fâşia Gaza.

Israelul a acuzat luna trecută 12 angajaţi ai agenţiei ONU pentru refugiaţi palestinieni (UNRWA) că au participat la atacul din 7 octombrie al militanţilor Hamas.

Nouă dintre ei au fost concediaţi, unul a deecedat, iar ONU urmează să stabilească identitatea celorlalţi doi.

Secretarul general ONU, Antonio Guterres, spune că va lua toate măsurile necesare de protecție dacă există „infiltrări Hamas” în organizație.
Secretarul general ONU, Antonio Guterres, spune că va lua toate măsurile necesare de protecție dacă există „infiltrări Hamas” în organizație.

ONU a lansat o investigație internă iar Statele Unite, cel mai mare donator al UNRWA, şi alte ţări au întrerupt finanţarea în urma acuzaţiilor.

„Un lucru de care puteţi fi absolut siguri, orice informaţie care ne este prezentată de guvernul Israelului în legătură cu orice altă infiltrare a Hamas în ONU, la orice nivel, vom acţiona imediat în acest sens”, a declarat Guterres.

Un dosar de şase pagini al serviciilor secrete israeliene consultat de Reuters, susţine în continuare că aproximativ 190 de angajaţi UNRWA, inclusiv profesori, sunt şi militanţi Hamas sau ai Jihadului Islamic.

Cu toate acestea, Guterres şi şeful UNRWA, Philippe Lazzarini, nu au primit alte informaţii din partea Israelului de la acuzaţiile iniţiale împotriva celor 12 angajaţi. Nu era clar dacă Israelul a furnizat informaţii în cadrul anchetei interne a ONU.

De cealaltă parte, palestinienii au acuzat Israelul că a falsificat informaţii pentru a afecta imaginea UNRWA, agenție ONU cu 13 mii de angajați în Gaza, care administrează şcoli, clinici de asistenţă medicală primară şi distribuie ajutor umanitar.

Efecte economice negative ale tensiunilor din Orientul Apropiat

Preţurile petrolului au crescut joi cu peste 2% din cauza preocupărilor legate de extinderea conflictului în Orientul Mijlociu, după ce Israelul a respins o ofertă de încetare a focului din partea Hamas, transmite Reuters.

Contractele futures pentru petrolul Brent au crescut cu 2,13 dolari, sau cu 2,7%, la 81,34 dolari pe baril.

Preţul ţiţeiului american West Texas Intermediate a câştigat 2 dolari, sau 2,7%, până la 75,86 dolari pe baril.

Contractul de referinţă Brent a depăşit 80 de dolari pe baril pentru prima dată de la 1 februarie, în timp ce a consemnat a patra sesiune consecutivă de creşteri.

Atacurile asupra transporturilor maritime ale rebelilor Houthi susţinuţi de Iran au continuat să perturbe comerţul mondial cu petrol, avertizează specialiștii.

Acţiunile gigantului maritim danez Maersk au scăzut cu aproape 15%, joi, după ce a semnalat „incertitudine ridicată” în perspectiva veniturilor sale pentru 2024, mai ales din cauza perturbărilor din Marea Roşie.

  • 16x9 Image

    Adrian Ardelean

    S-a alăturat echipei Europa Liberă în ianuarie 2023. A intrat în presă în 2002 și s-a format că jurnalist la BBC World Service Romania. A lucrat mai apoi atât pentru posturi de radio și televiziune naționale ca Europa FM, Digi24, cât și pentru posturi de radio și televiziune regionale ca Transilvania LIVE, Radio Romania Cluj sau EBS Radio Cluj. Experiența lui include producerea și prezentarea de emisiuni live, jurnale de știri, dar și realizarea de analize, reportaje și documentare pe subiecte ce țin de actualitatea în economie, administrație și societate.

XS
SM
MD
LG