Linkuri accesibilitate

386 de milioane de lei (peste 77 de milioane de euro), subvenții pentru partide în 2024


În 2024, în România au fost organzate patru rânduri de alegeri. Ultimele - cele prezidențiale - vor fi reluate de la zero în 2025.
În 2024, în România au fost organzate patru rânduri de alegeri. Ultimele - cele prezidențiale - vor fi reluate de la zero în 2025.

Autoritatea Electorală Permanentă a transferat către partidele politice 386 de milioane de lei în 2024. 62 de milioane au ajuns în conturile partidelor doar în luna decembrie, când au fost atât alegerile parlamentare, cât și prezidențiale. 

Cei mai mulți bani i-a primit PSD, cei mai puțini, Forța Dreptei.

Totalul include și fonduri primite de PMP ca urmare a unei decizii a instanței. Partidul a primit peste 4 milioane de lei în luna iunie, fonduri care fuseseră blocate prin hotărâre a președintelui AEP încă din 2023, ca urmare a unei dispute legate de președinția PMP.

Cum a fost distribuită subvenția pentru partide în 2024 (ianuarie-noiembrie)

  • PSD - 152,9 milioane de lei
  • PNL - 122 milioane de lei
  • USR - 65 milioane de lei
  • AUR - 35,7 milioane de lei
  • PMP - 7 milioane de lei
  • Pro România - 2,9 mil. de lei, din care virați 1,2 milioane lei. Mare parte din fondurile Pro România au fost transferate direct către biroul unui executor judecătoresc.
  • Forța Dreptei - 810.000 de lei.

Sursa - Expert Forum

Din ianuarie până în noiembrie, partidele au cheltuit 371 de milioane lei. Cele mai multe au cheltuit mai mult decât au primit subvenție: AUR (+165%), USR (+138%) și PNL (+115%). PSD a cheltuit doar 96% din cât a primit de la stat.

În primele 11 luni, cei mai mulți bani au mers pe presă și propagandă – 214 milioane de lei (57,8%), pe personal – 29 milioane de lei (7,8 %), pe consultanță politică – 26,3 milioane de lei (7 %), organizarea de activități cu caracter politic – 20 milioane de lei (5,6%), sondaje de opinie – 18,9 milioane de lei (5,1%), producția și difuzarea de spoturi publicitare – 16,4 milioane de lei (4,4%), bunuri mobile și imobile – 14,6 milioane de lei (4%) și alte categorii -30 milioane de lei (8,2 %).

Cele mai mari cheltuieli au fost făcute în precampaniile electorale: 56 de milioane în aprilie și 50 de milioane în octombrie

Subvențiile în context electoral și campania Tik Tok plătită de PNL

În luna noiembrie, perioadă de campanie electorală. cheltuielile pentru promovare ale partidelor politice ar trebui să se oprească sau cel puțin să se reducă la minimum spun specialiștii Expert Forum.

„Continuarea campaniei de promovare a partidului ar putea fi văzută ca o formă mascată prin care nu se declară fondurile în campanie – de neînțeles, de altfel, întrucât legea oricum permite cheltuirea subvențiilor în campanie sau decontarea fondurilor private, dacă partidele obțin mai mult de 3% din voturi. Diferența majoră este că fondurile cheltuite din subvenții ca promovare a partidului – deci nu a competitorului electoral –nu se marchează nicicum și nici nu se declară detaliat sau transparent în vreun raport”, arată documentul Expert Forum.

Cu toate acestea, pe perioada campaniei electorale s-a cheltuit cel mai mult pentru presă și propagandă și producția și difuzarea de spoturi publicitare. Pentru aceste cheltuieli, PSD a alocat opt milioane de lei, iar AUR 4,8 milioane de lei

Chiar și în contextul existenței unor contracte cadru, încheiate pentru o perioadă mai lungă, aceste cheltuieli ar trebui limitate pe perioada campaniei electorale, consideră Expert Forum.

În această categorie se încadrează campania desfășurată și plătită de PNL pe TikTok și deturnată în favoarea lui Călin Georgescu.

Subvențiile în 2025

Conform ordonanței aprobate în ședința de Guvern din 30 decembrie, în 2025, partidele vor primi cu 25% mai puțini bani subvenție.

Expert Forum avertizează însă că au mai existat ani în care, teoretic, a existat o scădere a sumelor alocate partidelor dar care, în final, s-a dovedit doar pe hârtie, guvernele mărind din pix sumele alocate.

Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.

  • 16x9 Image

    Oana Despa

    A lucrat mai bine de 20 de ani în televiziune unde a fost reporter specializat pe domeniul Justiției sau a condus secții de Investigații. A produs una dintre emisiunile de impact despre devalizarea României după 1989 - România furată. În prezent este pasionată de alfabetizare media și combaterea dezinformării.

XS
SM
MD
LG