Actualizare 18:50. Franța și Marea Britanie anunță o „forță de reasigurare” pentru Ucraina
Președintele francez Emmanuel Macron și premierul britanic Keir Starmer vor să trimită o așa-numită „forță de reasigurare” în Ucraina, care să sprijine armata ucraineană pe termen lung și să acționeze ca un factor de descurajare pentru Rusia, în cazul unui acord de pace.
Pentru a pune la punct detaliile unui astfel de plan urmează ca sefi militari din Franța, Marea Britanie și Germania să meargă la Kiev.
„Aceste forțe de reasigurare vor acționa ca un factor de descurajare împotriva unei potențiale agresiuni rusești”, a declarat Emmanuel Macron, care a insistat că „acestea nu sunt destinate să fie forțe de menținere a păcii și nu vor înlocui forțele armate ucrainene. Nu vor fi poziționate pe linia frontului, ci în locații strategice”.
La rândul său, premierul britanic Keir Starmer a spus că șefii militari din armatele franceze, britanice și germane se vor deplasa la Kiev pentru a ajuta la planificarea sprijinului pentru armată ucraineană.
„Vom fi pregătiți să operaționalizăm un acord de pace, indiferent de forma sa exactă, și vom lucra împreună pentru a asigura securitatea Ucrainei, astfel încât aceasta să se poată apăra și descuraja în viitor”, a spus Starmer.
Actualizare 16:25. Liderii țărilor reuniți la Paris au convenit că nu vor ridica sancțiunile împotriva Rusiei
Aliații Ucrainei, reuniți joi la Paris au exclus orice ridicare a sancțiunilor împotriva Rusiei și au în vedere, în schimb, consolidarea acestora pentru a spori presiunea asupra Moscovei în vederea angajării unor negocieri de pace, potrivit France Presse.
Aliații Ucrainei au „convenit în unanimitate” că sancțiunile împotriva Moscovei nu ar trebui ridicate, a declarat președintele francez, Emmanuel Macron, care a inițiat summitul.
„Nu are sens să punem capăt sancțiunilor până când pacea nu este cu adevărat restabilită și, din păcate, suntem încă departe de acest lucru”, a declarat și cancelarul german, Olaf Scholz, la finalul summitului, apreciind că ar fi „o greșeală gravă să facem acest lucru”.
„Dimpotrivă, ceea ce am discutat este modul în care putem spori sancțiunile”, a declarat și premierul britanic Keir Starmer, care se afla lângă președintele ucrainean.
„Am discutat planurile de restabilire a păcii, mobilizarea forțelor armate și planurile operaționale, fie pe cale aeriană, terestră sau maritimă”, a adăugat Starmer.
Actualizare 16:07. Președintele Ilie Bolojan: România va participa la un grup de lucru pentru monitorizarea armistițiului de 30 de zile de la Marea Neagră.
Președintele Ilie Bolojan a declarat la finalul întâlnirii de la Paris că cele 31 de țări prezente au fost de acord cu încetarea focului la Marea Neagră pentru 30 de zile, ca parte a unui armistițiu dintre Ucraina și Rusia.
Bolojan a spus că în urma discuțiilor se va forma un grup de lucru pentru care coopera în vederea monitorizării respectării înțelegerii de încetare a focului pentru 30 de zile pe mare, iar România va participa și ea.
„În acest sens, întrucât înțelegerea se referă la Marea Neagră, o zonă care este strategică pentru România, pentru că avem investiții importante, pentru că o bună parte din exporturile noastre se fac pe zona de naval, pentru că portul Constanța este cel mai important port la Marea Neagră, România va participa la acest grup de lucru și, prin infrastructura pe care o are, radare, drone, poliția aeriană, dar și colaborarea cu Turcia și Bulgaria pe partea de deminare, vom colabora în așa fel încât acest acord să fie respectat, pentru că o zonă sigură la Marea Neagră”, a spus Ilie Bolojan.
Președintele interimar a mai spus că „România are un interes strategic să susțină în continuare Ucraina, pentru că, fără o astfel de susținere, există riscul de cădere a frontului și, practic, ucrainenii, prin ceea ce fac, apărându-și cetățenii și teritoriul, țin pericolul la distanță”.
El a precizat că discuțiile de la Paris au vizat și colaborarea cu SUA.
„Concluzia reuniunii de astăzi a fost cea de acțiune unitară, de angajament pe securitate și de acțiune coordonată împreună cu Statele Unite ale Americii”.
Întrebat de jurnaliști dacă România va participa cu trupe în Ucraina, Ilie Bolojan a spus că „dacă se ajunge la un acord de pace, forțe de menținere a păcii vor participa pe flancul estic și vom participa la aceste discuții ca țară de tranzit”.
*******
În timp ce Londra și Parisul lucrează de săptămâni întregi la un plan de a trimite mii de soldați în Ucraina, care să protejeze un eventual armistițiu, diplomații spun că, tot mai mult, oficialii acceptă că planul nu are mari șanse de aplicare.
Președintele francez Emmanuel Macron și premierul britanic Keir Starmer, care au vizitat Casa Albă luna trecută, au sugerat că țările lor ar putea contribui cu mii de soldați la o viitoare forță. Dar până acum nu au primit nici o formă de susținere din partea SUA.
Mai mult, Moscova spune că nu va fi niciodată de acord cu nicio propunere ca țări NATO să trimită trupe în Ucraina.
Oficialii europeni citați de Reuters spun că discuțiile de la întâlnirea de la Paris se vor concentra pe consolidarea militară a Ucrainei, pe monitorizarea încetării focului, așa cum a fost agreat în negocierile SUA-Rusia-Ucraina.
Dacă o mare forță terestră europeană nu pare probabilă acum, încă se fac planuri pentru a menține opțiunile deschise.
O variantă ar fi cea de întărire a prezenței militare în țările învecinate Ucrainei, cum ar fi România, relatează Reuters.
Premierul italian Giorgia Meloni a sugerat că, deși Ucraina nu poate adera la NATO, termenii tratatului de apărare colectivă ar putea fi prelungiți pentru a garanta că țările care vor ajuta Ucraina dacă vor fi sprijinite militar dacă vor fi atacate. Trimisul american Witkoff a spus că acest lucru este deschis pentru discuții.
Zelenski cere Europei să nu cedeze condițiilor puse de Rusia
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski i-a îndemnat pe partenerii Ucrainei să fie „cel puțin la fel de rezilienți ca noi” în fața condițiilor impuse de Rusia pentru punerea în aplicare a unui acord recent de încetare a focului la Marea Neagră.
Volodimir Zelenski a vorbit cu jurnaliștii la Paris înainte de un summit crucial de apărare al coaliției celor care vor să ajute Ucraina - Coalition of the Willing - care are loc joi la Paris.
Președintele ucrainean a declarat că a fost de acord să continue discuțiile de încetare a focului în Arabia Saudită pentru a asigura reluarea ajutorului SUA și a furnizării de informații militare necesare pe front.
Casa Albă a declarat că discuțiile au avut ca rezultat un acord „pentru a dezvolta măsuri pentru punerea în aplicare” a angajamentelor recente de a opri loviturile asupra instalațiilor energetice și o încetare a focului în Marea Neagră.
Dar Rusia cere îndeplinirea unor condiții suplimentare, inclusiv o relaxare a sancțiunilor, în schimbul aderării la acord.
„Ne-am arătat reziliența. Și acum este foarte important ca partenerii noștri să fie cel puțin la fel de rezilienți ca noi, deși au mai multe capacități”, a spus Zelenski.
Liderii europeni au cerut să participe la negocierile privind oprirea durabilă a războiului din Ucraina, dar până acum au fost excluși de la discuțiile care au implicat Moscova, Kiev și Washington.
Președintele Franței, Emmanuel Macron, a spus că în timpul discuțiilor din 27 martie se va discuta formarea unei așa-numite forțe europene de reasigurare.
El a precizat însă ca această forță militară nu va fi în prima linie a războiului și nu va avea sarcina de a monitoriza sau de a impune o încetare a focului.
Această sarcină, a sugerat el, ar putea reveni unor forțe de menținere a păcii sub coordonare ONU.
În schimb, a spus președintele Franței, o forță de reasigurare a trupelor europene va fi cantonată în Ucraina pentru a descuraja Rusia și pentru a oferi instruire și sprijin forțelor ucrainene.
Rămâne de văzut dacă inițiativa va avea rezultate în practică.
Steve Witkoff, trimisul special al președintelui american Donald Trump, care a fost implicat în discuții cu Rusia și Ucraina, a numit ideea coaliției „simplistă” și doar de formă.
Franța oferă 2 miliarde de euro
Cu câteva ore înainte de începerea întâlnirii, Macron a anunțat că Franța va oferi Ucrainei un nou pachet de ajutor militar în valoare de 2 miliarde de euro. Acesta include rachete antitanc, sisteme de apărare aeriană, avioane Mirage, vehicule blindate, muniție și alte ajutoare.
„Trebuie să continuăm să oferim sprijin imediat Ucrainei – este necesar pentru a menține rezistența”, a spus Macron după anunțarea ajutorului.
Inițiativa coaliției țărilor care vor să ajute Ucraina a fost discutată pentru prima dată de premierul britanic Keir Starmer în timpul unui summit din 2 martie la Londra. Atunci, țări precum Marea Britanie, Franța, Germania, Polonia ori România, s-au angajat să sprijine Ucraina.
Peste 30 de țări membre ale Uniunii Europene și NATO și-au exprimat dorința de a contribui la forța de menținere a păcii a coaliției.
Potrivit președintelui Macron, la summitul din 27 martie urmează să se discute despre oferirea de ajutor militar suplimentar pentru Ucraina, menținerea și monitorizarea oricărei încetări a focului, „viitorul model al armatei ucrainene” și „forțe care vor asigura garanții”.
„Aceasta este o fază decisivă pentru a pune capăt războiului de agresiune”, a declarat Macron la o conferință de presă comună cu Zelenski pe 26 martie.
Se iau în calcul mai multe variante
Eforturile europene, conduse de Emmanuel Macron și premierul britanic Keir Starmer, de a obține angajamente și garanții securitate pentru Ucraina iau acum în calcul și alte variante față de trimiterea de trupe, scrie Reuters.
Posibilele schimbări de plan sunt discutate pentru că, între timp, au apărut constrângeri politice și logistice. Rusia a respins categoric ideea unor trupe europene în Ucraina, iar SUA ar putea să nu accepte planul, au declarat oficiali citați de agenția de presă.
Oficialii europeni au declarat de mai multe ori că planurile „Coalition of the willing” au nevoie neapărat de sprijinul SUA.
La rândul lui, președintele Zelenski a cerut mai multă claritate cu privire la țările care se vor angaja într-o astfel de forță.
„Ne așteptăm la niște decizii noi și puternice. Trebuie să avansăm în discuțiile privind garanțiile de securitate și prezența în Ucraina a contingentelor partenere. (...) Vom vedea ce este posibil și ce nu este posibil să facem. Nu este simplu și cred că este încă prea devreme”, a spus el.
Discuțiile de la Paris vin după ce Ucraina și Rusia s-au acuzat reciproc, miercuri, că au încălcat o înțelegere privind atacurile asupra obiectivelor energetice.
De asemenea, Uniunea Europeană a transmis că nu va ridica sancțiunile împotriva Rusiei pentru a se ajunge la un armistițiu în Marea Neagră, așa cum a solicitat Moscova.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
