Incertitudinea viitorarei aderări este ceea ce ar vrea să evite Ucraina.
I s-a mai promis o dată că va deveni membră NATO – în 2008 la summitul de la București. A urmat anul 2014 – cu anexarea ilegală a penisulei Crimeea, și 24 februarie 2022, când țara a fost invadată de forțele ruse, la ordinul lui Vladimir Putin, și el o prezență de marcă a summitului de la București.
Ucraina nu vrea ca Vilnius să însemne un nou București, dar nici o nouă Budapesta, remarcă editorul pentru Europa al RFE/RL, Rikard Jozwiak.
Un nou București se referă la summitul NATO din 2008 din capitala României, când Alianța a anunțat că Ucraina și Georgia vor deveni membre NATO, dar nu a spus nici când, nici care ar fi procesul necesar aderării.
Decizile luate după summiturile NATO rămân asociate în spațiul public locului în care au avut loc. Deciziile de la „Madrid” se referă la declarația finală de după summitul din iunie 2022 din capitala Spaniei.
Ele ar fi fost aceleași și dacă summitul avea loc la Bruxelles sau în alt oraș. Deciziile de la „București” fac referire la declarația din 2008, pe care o puteți descărca și consulata AICI.
Iar Budapesta reprezintă memorandurile din 1994 prin care Rusia, Marea Britanie și SUA au dat garanții de Securitate Ucrainei (și Belarusului și Kazahstanului) în schimbul renunțării la arsenalul nuclear sovietic.
Ce va însemna Vilnius?
Toată lumea este conștientă de faptul că declarația summitul-ui NATO de la Vilnius (11-12 iulie 2023), nu va include invitația concretă ca Ucraina să devină membru NATO. Războiul Rusiei împotriva Ucrainei continuă de peste 500 de zile, când se va sfârși nu știe nimeni, iar a fi membru NATO înseamnă garanția Articolului 5 din Tratatul Alianței – un atac asupra unui membru e un atac asupra tuturor.
500 de zile de război împotriva Ucrainei, în fotografii
Țările membre vor încerca însă să găsească o modalitate de a promite aderarea Ucrainei odată ce situația va fi diferită. Kievul vrea garanții și promisiuni că va continua să primească sprijin. Cum se vor concretiza acestea în declarația finală, rămâne de văzut.
Până în ajunul reuniunii, câteva lucruri au fost, însă, destul de clare. Le-a formulat răspicat secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg:
- un program de asistență multianual pentru a asigura interoperabilitatea deplină între forțele armate ucrainene și NATO;
- înființarea Consiliului NATO-Ucraina;
- asigurări din partea aliaților că Ucraina va deveni membră a NATO.
Video: Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg despre ce va primi Ucraina la Vilnius (7 iulie 2023)
Jens Stoltenberg a amintit că aliații au promis deja 500 de milioane de euro Ucrainei pentru nevoi vitale, inclusiv combustibil, provizii medicale, echipamente de deminare și poduri de pontoane.
Ucraina va primi ajutor să facă tranziția de la echipamentele și standardele din epoca sovietică la cele din NATO.
„Președintele Zelenski ni se va alătura pentru reuniunea inaugurală a noului Consiliu NATO-Ucraina. Acesta va fi o platformă de consultare și de luare a deciziilor în situații de criză. În cadrul acesteia vom aborda ca egali îngrijorările de securitate comune”, a anunțat Jens Stoltenberg.
Nu este clar dacă Ucraina va obține renunțarea la așa-numitul Plan de acțiune pentru aderare – Membership Action Plan (MAP). Potrivit ministrului de Externe al Ucrainei, Dmitro Kuleba, într-o postare pe Twitter, aliații ar fi de acord cu aceasta.
Întrebat despre acest posibil acord, Jens Stoltenberg a declarat ulterior că discuțiile continuă, nimic nu e definitiv în acest moment, dar după cele două zile de summit, mesajul aliaților va fi unul puternic, care va arăta unitatea Alianței.
Declarația a fost formulată la Vilnius, luni, la conferința de presa comună cu președintele Lituaniei, Gitanas Nausėda.
Acesta a transmis mesajul puternic pro-Ucraina al țărilor baltice. Vilnius, trebuie să meargă mai departe decât București, a spus el potrivit traducerii declarațiilor. Declarația de la Vilnius nu trebuie doar să confirme politica ușilor deschise a Alianței, ea trebuie să transmită un mesaj clar, de susținere, inclusiv militarilor ucraineni, aflați în plin război, așa cum soldații NATO nu au experimentat.
Dar, a subliniat e, fi nevoie de unitate a aliaților.
Planurile regionale de apărare
Pentru țările membre, summitul aduce trei noi planuri regionale de descurajare a adversarului și apărare. Documentele de mii de pagini vizează, după cum a explicat Jens Stoltenberg, vineri, contracararea principalelor două amenințări la adresa Alianței: Rusia și terorismul.
Va exista un plan pentru zona Atlanticului și Arctică, unul pentru centru, care acoperă zona baltică și Europa Centrală și un plan sudic, pentru Marea Mediterană și Marea Neagră.
Video: Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, anunță cele trei noi planuri regionale. 7 iulie 2023
România e vizată de planul cu privire la întărirea securității la Marea Neagră și va beneficia direct de sporirea prezenței militare NATO în această regiune.
Pentru aplicarea noilor planuri regionale, care vor avea inclusiv o componentă de luptă aeriană și navală, NATO pune 300.000 de soldați în stare de alertă sporită.
Asta transmite mesajul clar că Alianța va proteja fiecare centimetru din teritoriul său, a spus Jens Stoltenberg, luni, la Vilnius.
Avansul NATO în politica descurajării adversarului și a apărării colective vine cu investiții semnificative. Liderii Alianței vor discuta Planul NATO de acțiune privind producția de apărare, în mod concret, investițiile în sporirea stocurilor de muniții, precum și bugetele alocate Apărării.
Nu sunt necesare doar pentru dotarea forțelor ucrainene, ci și pentru propria apărare a țărilor NATO.
Luni, Jens Stoltenberg a precizat că, de nouă ani, bugetul de investiții în țările membre din Europa plus Canada crește constant, iar în 2023, majorarea e de 8,3% adică cea mai mare creștere a cheltuielilor pentru apărare din ultimele decenii.
Turcia - Suedia. NATO - UE
În încercarea de a arăta cât de uniți sunt membrii Alianței, NATO a avut, și nu e clarificată până la capăt, problema Turciei.
Acesta a blocat până acum aderarea Suediei, în timp ce Finlanda participă la summitul din Lituania, în premieră, ca membru deplin al Alianței.
Abia luni seară, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a anunțat că președintele Turciei, Recep Tayyip Erdoğan, a acceptat să transmită legislativului de la Ankara protocolul de aderare a Suediei pentru ratificare.
Mai mult, după discuțiile de luni cu Stoltenberg și cu premierul Suediei, Ulf Kristersson, Erdoğan a spus că va lucra îndeaproape cu aleșii turci pentru a asigura ratificarea aderării Suediei.
Turcia și Ungaria erau ultimele țări NATO care nu ratificaseră protocolul, dar Ungaria sugerase deja că nu va opune rezistență, că nu va fi ultima țară care va ratifica aderarea țării nordice.
Anterior, într-o declarație surprinzătoare formulata luni, înainte de plecarea spre Vilnius, președintele Turciei, Recep Tayyip Erdoğan, a mers dincolo de obiecțiile de până acum legate de faptul că Suedia nu ar face suficient împotriva celor pe care Turcia îi consideră teroriști.
El a asociat acordul Ankarei pentru ca Suedia să devină membru NATO de perspectiva aderării Turciei la UE.
Explicând că cele două nu au legătură, Jens Stoltenberg se declara însă, luni după amiază, optimist cu privire la perspectiva ca și Suedia să devină curând, membru NATO.
Chestiunea a fost discutată luni și de președinții SUA și Turciei, Joe Biden și Recep Tayyip Erdoğan într-o convorbire telefonică.
Suedia se va alătura discuțiilor cu liderii NATO marți, de la ora 14:00.
Programul primei zile a summitului NATO de la Vilnius include și discuții cu reprezentanții Australiei, Noii Zeelande, Coreei de Sud. Alături de acestea, și Japonia e reprezentată în capitala Lituaniei. Jens Stoltenberg a explicat, pe 7 iulie, de ce:
„Securitatea noastră nu e regională, e globală. Așadar, lucrăm mai îndeaproape în probleme precum securitatea cibernetică, securitatea maritimă și noile tehnologii”, a spus el.
Tot marți, de la ora 17:30, miniștrii de Externe din Republica Moldova, Bosnia-Herzegovina, Georgia, Suedia și un reprezentant al Uniunii Europene participă la Consiliul Nord Atlantic, prezidat de secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană.
Pentru România, reiterarea sprijinului pentru Republica Moldova se află printre prioritățile de la acest summit.
După summitul NATO de la Madrid, de anul trecut, România a donat Republicii Moldova, 1,3 milioane de dolari, iar acum, va face un anunț similar. De asemenea, președintele Klaus Iohannis ar putea anunța o donație similară și pentru Ucraina.
