Linkuri accesibilitate

B9 | Biden: Cooperare mai strânsă cu cei nouă aliați ai Flancului Estic. Declarația comună a celor 9 șefi de stat


Președintele SUA, Joe Biden, i-a asigurat pe aliații Flancului Estic de sprijinul său

Cei nouă șefi de stat ai Formatului București 9 (B9) au adoptat luni seară o declarație comună

Declarația comună a șefilor de stat din Formatul București 9 (B9) - Bucureşti, 10 mai 2021

1. Noi, Preşedinţii Bulgariei, Republicii Cehe, Estoniei, Letoniei, Lituaniei, Poloniei, României, Republicii Slovace şi Ungariei, ne-am reunit astăzi, în format virtual, în cadrul platformei pentru consultare şi dialog Bucureşti 9. Salutăm călduros participarea Preşedintelui Statelor Unite ale Americii, Joseph Biden, şi a Secretarului General al NATO, Jens Stoltenberg la această reuniune.

2. Am discutat evoluțiile de securitate din spaţiul euro-atlantic, inclusiv din vecinătatea noastră. A fost o oportunitate excelentă de a reitera, în pregătirea apropiatului Summit NATO, angajamentul nostru pentru ca Alianţă noastră puternică să devină şi mai puternică. Pe fondul creșterii provocărilor şi ameninţărilor, NATO rămâne piatra de temelie a stabilităţii şi securităţii euro-atlantice. Ne-am împărtăşit opiniile privind evoluţia NATO până în 2030 şi dincolo de acest termen.

3. Reafirmăm hotărârea noastră consecventă de a menţine o legătură transatlantică puternică şi durabilă, bazată pe unitate şi solidaritate aliate, o legătură care rămâne fundamentul apărării noastre colective, aşa cum este consacrat în Articolul 5 al Tratatului de la Washington. Rolul Statelor Unite ale Americii pentru securitatea Europei este indispensabil. Noi, ca aliaţi NATO, împărtăşind aceleaşi valori şi principii democratice, vom continua să lucrăm împreună în beneficiul securităţii euro-atlantice şi al cetăţenilor noştri. Suntem pregătiţi să asigurăm o împărțire echitabilă a responsabilităţilor, în deplin acord cu sarcinile asumate în Angajamentul privind Cheltuielile pentru Apărare. Apropiatul Summit NATO va pava drumul spre un nou capitol în relaţia transatlantică.

4. NATO se confruntă cu ameninţări şi provocări distincte din toate direcţiile strategice. Acţiunile agresive ale Rusiei şi creşterea prezenţei sale militare în vecinătatea imediată a NATO, inclusiv recenta escaladare din Marea Neagră, la graniţele Ucrainei şi în Crimeea anexată ilegal, precum şi activităţile agresive hibride derulate de aceasta, continuă să ameninţe securitatea euro-atlantică şi să conteste ordinea internaţională bazată pe reguli.

Condamnăm actele de sabotaj ale Rusiei pe teritoriul Alianţei, aşa cum au demonstrat exploziile din 2014 de la depozitul de muniţie de la Vrbětice, din Republica Cehă, care constituie o violare gravă a dreptului internaţional. În plus, ne exprimăm îngrijorarea faţă de informațiile privind un tipar comportamental similar pe teritoriul Bulgariei, așa cum arată anunţul referitor la investigaţia în curs de la Sofia. Suntem pe deplin solidari cu aliaţii noştri, Republica Cehă şi Republica Bulgaria.

Terorismul rămâne o ameninţare pentru noi toţi. Războiul hibrid, dezinformarea şi minciuna au ca scop semănarea neîncrederii în societăţile noastre, cu obiectivul final de a șubrezi fundamentul democraţiilor noastre şi de a ne submina unitatea. Instabilitatea de dincolo de frontierele noastre contribuie, de asemenea, la migraţia ilegală. Rămânem vigilenţi, în cadrul Alianţei, astfel încât să ne asigurăm ca Afganistanul să nu redevină un adăpost pentru terorişti.

5. Din 2014, NATO a făcut paşi decisivi în direcţia unui proces semnificativ de adaptare la o nouă realitate geopolitică, concentrându-se pe misiunea sa esenţială de apărare colectivă. Acești pași au fost consolidați suplimentar, în special prin deciziile Summiturilor de la Varşovia din 2016 şi de la Bruxelles din 2018, care prevedeau prezenţa înaintată a NATO de la Marea Baltică la Marea Neagră şi Iniţiativa NATO privind creşterea gradului de operativitate şi răspuns (NATO Readiness Initiative), care sunt expresia solidarităţii şi unităţii aliate. În acest context, apreciem constituirea brigăzilor NATO Readiness Initiative conduse de Polonia şi România şi propunerea Bulgariei de a găzdui Prezenţa de Coordonare Maritimă Regională a NATO pentru Marea Neagră.

În contextul în care aceste măsuri rămân în vigoare şi trebuie implementate integral, ca răspuns la agravarea situaţiei de securitate, vom continua să ne adaptăm şi să ne consolidăm pe mai departe capacitatea de descurajare şi apărare. Continuând asigurarea posturii de apărare şi descurajare, NATO rămâne, în acelaşi timp, deschis către un dialog regulat, cu o agendă bine articulată şi substanţială, şi către o relaţie constructivă cu Rusia atunci când acţiunile Rusiei vor permite acest lucru.

6. Apreciem leadership-ul Secretarului General al NATO privind procesul NATO 2030, propunând modalităţi de răspuns la provocări de securitate complexe, printr-o abordare de tip 360 grade, stabilind astfel o direcţie clară pentru viitorul Alianţei, inclusiv prin lansarea procesului de actualizare a Conceptului Strategic al NATO.

7. Sprijinim şi aşteptăm decizii substanţiale şi ambiţioase la apropiatul Summit NATO. Susținem conceptele militare strategice adoptate recent pentru consolidarea descurajării şi apărării Alianţei noastre şi ne angajăm să le implementăm integral. În acest context, aliaţii ar trebui să se angajeze în vederea modernizării Structurii NATO de Forţe, componentă esenţială pentru construirea unei arhitecturi consolidate a NATO de descurajare şi apărare.

8. Ascensiunea globală a Chinei are implicaţii pentru securitatea euro-atlantică şi trebuie să o abordăm împreună, ca Alianţă.

9. Ameninţările în creștere la adresa securităţii şi societăţilor noastre, decurgând din exploatarea vulnerabilităţilor sistemice şi utilizarea în scop militar a noilor tehnologii, solicită eforturi în direcţia creşterii rezilienţei la nivel național şi aliat, aşa cum a fost evidenţiat inclusiv în contextul actualei pandemii de COVID-19. Trebuie să continuăm aceste demersuri şi salutăm toate iniţiativele dedicate acestora, cum ar fi Centrul Euro-Atlantic pentru Rezilienţă ce urmează a fi lansat de România, precum şi activitatea Centrelor de Excelenţă dedicate de la Riga, Tallinn şi Vilnius.

10. Reiterăm angajamentul nostru pentru politica NATO a Uşilor Deschise (Open Door policy), aşa cum este reflectată în Articolul 10 al Tratatului de la Washington. Decizia adoptată la Summitul NATO de la Bucureşti din 2008 rămâne valabilă. Uşa NATO ar trebui să rămână deschisă tuturor celor care pot şi doresc să se alăture comunităţii noastre. Încurajăm acei parteneri care aspiră să adere la Alianţă să continue implementarea reformelor necesare, inclusiv deciziile pentru pregătirea statutului de membru, cu luarea în considerare a valorilor democratice, respectului pentru statul de drept şi drepturile omului şi cu deplina respectare a angajamentelor şi obligaţiilor internaţionale. Vom continua să sprijinim eforturile lor în acest scop.

11. Vom continua să lucrăm cu partenerii like-minded, în special din vecinătatea noastră, pentru a aprofunda dialogul, cooperarea practică şi asistenţa pentru creşterea rezilienţei acestora. Ne menţinem angajamentul pentru asigurarea securităţii şi stabilităţii Balcanilor de Vest. Reafirmăm, de asemenea, sprijinul ferm pentru independenţa, suveranitatea şi integritatea teritorială a Georgiei, Ucrainei şi Republicii Moldova, în cadrul frontierelor acestora recunoscute la nivel internaţional. În timp ce îşi vor urmări aspiraţiile europene şi euro-atlantice, aceste ţări vor continua să beneficieze de sprijinul nostru în eforturile lor de a creşte rezilienţa în faţa oricăror interferenţe externe.

12. Cooperarea dintre NATO şi UE s-a dezvoltat considerabil şi este esenţială în faţa provocărilor de securitate comune. Ca aliaţi NATO şi state membre UE, susţinem parteneriatul strategic şi aprofundarea coordonării dintre NATO şi UE. În acest scop, vom urmări potenţialul combinat al celor două organizaţii, inclusiv creşterea rezilienţei euro-atlantice, combaterea ameninţărilor hibride, creşterii securităţii în domeniul cibernetic şi obţinerea unei sinergii sporite de acţiune.

13. Vom continua eforturile dedicate unui NATO mai eficient şi mai puternic şi suntem gata să ne oferim contribuţia în beneficiul securităţii transatlantice. Ne menţinem angajamentul de a continua reuniunile în formatul Bucureşti 9, platformă de consultare şi dialog, ca modalitate de a promova abordări comune şi de a contribui la securitatea euro-atlantică.

UPDATE: Președintele SUA, Joe Biden, și-a reafirmat luni angajamentul de a reconstrui alianțe și de a le întări pe cele transatlantince și de a coopera mai strâns cu aliații din Europa Centrală și din regiunile Baltică și a Mării Negre.

Președintele american, Joe Biden, a participat luni la Summitul B9, organizat în format virtual la București de președinții român și polonez, Klaus Iohannis și Andrzej Duda.

Mesajul președintelui SUA, Joe Biden

„Președintele Joseph R. Biden, Jr., a vorbit astăzi cu aliații flancului estic al NATO într-un summit virtual București 9 (B9) găzduit de președinții Klaus Iohannis din România și Andrzej Duda din Polonia. Președintele Biden și-a subliniat angajamentul de a reconstrui alianțe și de a întări relațiile transatlantice. El și-a transmis dorința de cooperare mai strânsă cu cei nouă aliați ai noștri din Europa Centrală și din regiunile Baltică și a Mării Negre cu privire la întreaga gamă de provocări, inclusiv securitatea globală a sănătății, schimbările climatice, securitatea energetică și redresarea economică globală. Președintele Biden și-a exprimat sprijinul pentru îmbunătățirea descurajării și a poziției de apărare a NATO, precum și importanța ca aliații să își sporească rezistența împotriva acțiunilor economice și politice dăunătoare ale concurenților noștri strategici. În plus, el a salutat oportunitatea de a se angaja cu acești aliați - precum și cu secretarul general NATO Jens Stoltenberg, care era și el prezent - cu privire la eforturile Alianței de a face față amenințărilor viitoare, care vor fi discutate la Summitul NATO din 14 iunie. În cele din urmă, președintele Biden a subliniat importanța consolidării guvernanței democratice și a statului de drept - acasă, în cadrul Alianței și în întreaga lume”, a scris Casa Albă pe pagina sa.

(sublinierile aparțin redacției)

***

Președintele Klaus Iohannis a făcut luni apel la consolidarea acțiunilor de apărare a Flancului Estic după recenta mobilizare de trupe făcută de Rusia la granița cu Ucraina.

„Ca Aliați pe Flancul Estic, trebuie să continuăm să consolidăm descurajarea și apărarea. Cu toții am fost martori, de curând, la mobilizarea de trupe de către Rusia în vecinătatea noastră imediată, în zona Mării Neagră, în Ucraina și în jurul Ucrainei. Aștept cu interes discuțiile noastre pe acest subiect”, a spus șeful statului român, în deschiderea celui de al patrulea Summit al Formatului București 9 (B9), care-i reunește luni, la București, în format virtual, pe cei 9 aliați ai Flancului Estic.

La Summitul B9, ale cărui gazde sunt președintele român Klaus Iohannis și omologul său polonez, Andrzej Duda, participă în format virtual și secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, și președintele SUA, Joe Biden.

„Prezența domniei sale transmite un mesaj extrem de puternic de solidaritate și unitate transatlantică înaintea Summitului NATO din 14 iunie”, a spus Klaus Iohannis despre participarea la summit a celui mai puternic șef de stat din lume.

„Formatul București 9 și-a dovedit plus valoarea prin crearea de mesaje coezive și prin asigurarea unor abordări coordonate din partea celor nouă aliați de pe Flancul Estic. Contribuțiile noastre comune la dezbaterile din cadrul NATO au fost întotdeauna substanțiale. Sunt încrezător că întâlnirea noastră de astăzi va reprezenta o nouă dovadă în acest sens”, a mai spus Iohannis.

De asemenea, el a făcut un apel la continuarea procesului de reflecție NATO 2030.

„Aș dori să-i mulțumesc Secretarului General, domnul Jens Stoltenberg, pentru coordonarea sa eficientă și stimularea acestui proces. Cu toții ne dorim ca Alianța noastră să fie mai puternică și mai relevantă la nivel global. În acest scop, trebuie să continuăm eforturile noastre, inclusiv prin adoptarea unui nou Concept Strategic. Toate aceste elemente definesc însăși esența Alianței noastre. Toate acestea sunt prezente pe agenda întâlnirii de astăzi, și sunt convins că sunteți în asentimentul meu în această privință”, a mai spus Klaus Iohannis.

Formatul Bucureşti (B9) este o iniţiativă lansată de preşedintele României, Klaus Iohannis, şi de preşedintele Republicii Polone, Andrzej Duda, la care participă statele membre NATO situate pe Flancul Estic al Alianţei: Bulgaria, Cehia, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, România, Slovacia şi Ungaria.

Reuniunea are loc în contextul recentelor evoluţii îngrijorătoare de securitate din regiunea Mării Negre.

Primul Summit B9 a fost organizat la Bucureşti în noiembrie 2015, fiind precedat de cele de la la Varşovia, din 8 iunie 2018, și de la Kosice, din 28 februarie 2019.

***

Președintele Kalus Iohannis a declarat la conferință de presă comună cu preşedintele Poloniei, Andrzej Duda, că la discuțiile de luni cei doi au exprimat îngrijorarea cu privire la tensiunile provocate de Rusia în Ucraina, dar au abordat și sprijinul pentru traseul european al Republicii Moldova.

„Am abordat în mod firesc și evoluțiile din vecinătatea estică, am vorbit despre parcursul euroatlantic al Republicii Moldova și situația din Ucraina și Belarus. Am acordat o atenție deosebită dimensiunii securității, dialogul pe domeniul securității aduce beneficii certe pentru ambele țări, pentru regiunea noastră și pentru NATO”, a spus președintele Klaus Iohannis.

La rândul său, președintele Poloniei a declarat că cei doi au „discutat despre securitatea din regiune. Securitatea cetățenilor din țările noastre este asigurată suplimentar de prezența aliaților, mai ales în aceste vremuri dificile.”

Video | Noaptea Muzeelor: sute de atracții culturale își așteaptă vizitatorii
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:07:15 0:00
XS
SM
MD
LG