Linkuri accesibilitate

Paștele în pandemie | Testul Bisericii Ortodoxe Române: distanțarea socială a credincioșilor


Paștele catolic a fost sărbătorit la Miercurea Ciuc cu respectarea măsurilor de protecție.
Paștele catolic a fost sărbătorit la Miercurea Ciuc cu respectarea măsurilor de protecție.

Sărbătorile pascale catolice au demonstrat, din nou, că tradițiile creștine și măsurile de limitare a răspândirii COVID-19 pot fi respectate în paralel și în egală măsură.

Pentru cel de-al doilea an consecutiv, Papa Francisc a condus celebrarea Paștelui catolic în condiții de restricții severe, cauzate de evoluția pandemiei de COVID-19. El a spus că e de datoria fiecăruia dintre noi să contribuie la combaterea pandemiei și a îndemnat la o generozitate a vaccinării.

În spiritul unui ’internaționalism al vaccinurilor’, îndemn, de aceea, întreaga Comunitate internațională la un angajament concertat pentru a depăși întârzierile în privința distribuirii acestora și a favoriza împărțirea lor, mai ales cu țările mai sărace.” - mesajul de Paște al Papei Francisc, duminică, 4 aprilie, 2021, din bazilica Sfântul Petru.

În întreaga lume, Paștele catolic a fost marcat cu respectarea restricțiilor impuse pe baza evaluărilor medicale. La Miercurea Ciuc, Ceremonialul de sfințire a bucatelor s-a desfășurat în condiții speciale, cu respectarea distanței dintre credincioși.

Experiența 2020 în România

Paștele din 2021 este cel de-al doilea în timp de pandemie. Paștele ortodox, celebrat de majoritatea creștinilor din România, va avea loc în 2 mai 2021.

Anul trecut, Paștele Ortodox a avut loc pe 17 aprilie, în plină stare de urgență, și a fost marcat atât de restricții, cât și de neclarități și controverse (de exemplu, când ministrul de interne Marcel Vela a anunțat implicarea forțelor de ordine în procesul pascal al „aducerii de lumină”, sau în privința dezbaterii mai lungi a folosirii aceleiași lingurițe, de mai multe persoane, la împărtășanie).

După experiența unui întreg an, spune la Europa Liberă teologul și jurnalistul Paul Palencsar, bisericile și credincioșii ar trebui să fie acum în măsură să celebreze Paștele cu respectarea regulilor de protecție sanitară.

Până la urmă, fiecare credincios a reacționat după măsura sa duhovnicească (și la sărbătoarea pascală din 2020, și la pelerinajele din ultimul an). Unii au reacționat mai bine, alții mai puțin bine. Acum însă suntem după un an dramatic care lasă în urmă mii de morți, milioane pe glob, suntem mai edificați, mai pregătiți. Cred că bisericile nu vor mai fi închise, ceea ce e un pas înainte și dă speranță oamenilor că vom reveni la normalitate.

Preoți si voluntari echipați în combinezoane și cu măști de protecție la slujba de Denii din Vinerea Mare, 2020, desfășurată fără credincioși, la biserica Sfântul Pantelimon din București.
Preoți si voluntari echipați în combinezoane și cu măști de protecție la slujba de Denii din Vinerea Mare, 2020, desfășurată fără credincioși, la biserica Sfântul Pantelimon din București.

Paul Palencsar spune că este posibilă respectarea regulilor de distanțare de Paște, dar admite că, din păcate, există o aripă radicală - cu o doză de fanatism, simțită și la protestele recente anti-pandemie - care „se va urca pe valul acesta de frică și ignoranță teologică și va specula politic, social, medical, astfel încât va trebui să fim din nou, și anul acesta de Paște, tari în credință.

Protestatarii față de restricțiile menite să limiteze răspândirea COVID-19 invocă adesea credința. Teologul Paul Palencsar vorbește, în acest caz, despre specularea fricii și a ignoranței.
Protestatarii față de restricțiile menite să limiteze răspândirea COVID-19 invocă adesea credința. Teologul Paul Palencsar vorbește, în acest caz, despre specularea fricii și a ignoranței.

Teologul Paul Palencsar spune că în acest moment bisericile din România sunt pregătite, practic, pentru primirea credincioșilor cu dezinfectant și măști de protecție disponibile la intrare, pentru că, dacă acum un an mai puteai spune că virusul nu e o chestiune serioasă, morțile din ultimul an au făcut ca o astfel de afirmație să fie greu de susținut.

Paștele trebui să rămână o sărbătoare și la două săptămâni după ce a trecut, spune el cu referire la perioada de incubație a virusului.

Paul Palencsar crede că manifestarea credinței nu este limitată de respectarea regulilor sanitare și speră la revenirea în siguranță a oamenilor în biserici.
Paul Palencsar crede că manifestarea credinței nu este limitată de respectarea regulilor sanitare și speră la revenirea în siguranță a oamenilor în biserici.

Europa Liberă: Nu ar trebui ca și oamenii Bisericii să transmită mai mult acest mesaj? Al respectării restricțiilor?

Da, ar trebui să facem asta mai mult. Au fost inclusiv stareți, episcopi, ÎPS Pimen a murit din cauza COVID-19. Când vorbim, chiar și în predici, despre cei plecați de la noi, putem să spunem și cauza. ’S-a murit și se moare de COVID, nu de altceva'. Lucrurile acestea se spun, dar da, aș vrea să aud mai des și în luările de poziție ale oamenilor Bisericii. E nevoie și e un aport necesar ca aerul în aceste zile pentru ca lumea să ia aminte. Nu ca să ne înfricoșăm, dar să ne trezim la o realitate pe c are de multe ori o ignorăm.

Europa Liberă: Se poate păstra distanța dintre persoane la o slujbă de Înviere?

Prin conștientizare, atât din partea credincioșilor, dar mai ales a preoților parohi răspunsul este cu siguranță, un categoric ’Da’. Acum nu ne mai permitem luxul îmbulzelii”, spune Paul Palencsar.

Cum a fost anul trecut și ce urmează

La recensământul din 2011, 86% dintre români s-au declarat ortodocși. Potrivit secretarului de stat Raed Arafat, unul dintre coordonatorii măsurilor de combatere a pandemiei, autoritățile se pregătesc pentru mai puține restricții decât cele de anul trecut.

Premierul Florin Cîțu a precizat și el că își dorește ca Paștele să fie sărbătorit într-un mod apropiat celui cu care era populația obișnuită înainte de pandemie. După cum s-a văzut la Miercurea Ciuc, la Paștele catolic, o tradiție precum cea a sfințirii mâncării nu este afectată de respectarea regulilor. În opinia lui Raed Arafat, totuși, „speranţa noastră este să avem o mai mare libertate decât a fost anul trecut. Depinde şi de situaţia epidemiologică şi de toate celelalte aspecte”.

În 2020, răspunsurile nu au fost simple, dar au fost scurte:

  • Pot participa la slujba de Înviere la biserică? - Nu.
  • Pot să ascult slujba din stradă sau din mașina proprie în fața bisericii? - Nu.
  • Pot merge să iau pâine binecuvântată (Paști) și Sfânta Lumină de la biserică? - Nu.

În 2020, mesajul președintelui României a fost:

Stați acasă de Sărbători! Nu mergeți în vizite la prieteni și familie! Paștele este sărbătoarea biruinței vieții. Să trăim acest adevăr în sensul său cel mai profund, salvând viețile celor dragi!"

La un an de pandemie, cel mai probabil, mesajele autorităților se vor îndrepta spre speranța reprezentată de vaccinare.

15 ianuarie 2019, Ateneul Român, Zilei Culturii Nationale, președintele Klaus Iohannis și Patriarhul Daniel.
15 ianuarie 2019, Ateneul Român, Zilei Culturii Nationale, președintele Klaus Iohannis și Patriarhul Daniel.
  • 16x9 Image

    Carmen Valică

    A început să lucreze în presă în 2000, când studia încă jurnalismul la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca. Pasionată de radio, Carmen s-a mutat la București în 2004, când s-a alăturat redacției în limba română a BBC World Service. După închiderea acesteia a lucrat la Radio România Actualități iar apoi, timp de cinci ani, s-a dedicat comunicării și relațiilor publice. A revenit în presă în 2020 iar din ianuarie 2021 s-a alăturat echipei Europa Liberă România.

    valican@rferl.org

XS
SM
MD
LG