Eduard Rotariu are 26 de ani, lucrează la Direcția de Relații Internaționale a Universității Paris-Est Creteil și este membru al Academiei Notre Europe, parte din Instititul Jacques Delors. Are grijă de comunicarea dintre universitatea sa și alte univesități cu care lucrează pentru a dezvolta parteneriate în programul Erasmus+.
„De exemplu, nu știu dacă sunteti la curent, Comisia Europeană a lansat noul program Erasmus+ 2021-2027, care are la bază patru principii fundamentale și care va presupune o digitalizare a întregului proces Erasmus+. Acum ne ocupăm în mare parte de digitalizarea procesului și de reînnoirea tuturor acordurilor pentru noul program 2021-2027.”
Eduard a participat,pe 6 decembrie, la evenimentul organizat de think-tank-ul francez și a împărțit scena teatrului Odeon din Paris cu președintele Franței, Emmanuel Macron.
Întrebarea adresată de Eduard acestuia reflectă grijile publicului larg, tot mai preocupat de pierderea identității colective europene în fața populismului:„cum intenționează Europa să combată aceste mișcări de factură naționalistă și cum putem defini identitatea europeană în contextul actual tot mai tensionat?”
Eduard a fost felicitat pentru intervenția sa, inclusiv de Ambasadorul României la Paris, Luca Niculescu. Europa Liberă a discutat cu cetățeanul european pentru a-i afla povestea.
Începuturile academice
Eduard a studiat Istoria la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași. Motivul de a studia subiectul se află în ton cu spiritul său orientat spre dezvoltare personală – curiozitatea de a afla „cum am ajuns în stadiul în care suntem”.
„Sincer, dintotdeauna am avut un spirit curios și un spirit care m-a îndemnat să nu iau de-a gata orice informație, ci să o verific și să o trec printr-un filtru analitic înainte de a o putea procesa”, a transmis tânărul pentru Europa Liberă.
În timpul celui de-al doilea an universitar, Eduard a avut ocazia să călătorească, în cadrul programului Erasmus, la Universitatea din Trier, o localitate aflată în apropierea graniței cu Luxemburg. Experiența l-a convins ulterior să aplice la master în Germania, la Universitatea Humboldt din Berlin – unde a și fost acceptat.
„Masterul a fost în limba engleză. Dar, în orice caz, cursurile sunt foarte flexibile. Sunt profesori invitați și profesori foarte bine pregătiți care pot propune cursuri în limba engleză în marea majoritate a cazurilor, apoi în limba franceză, spaniolă, italiană, etc.”, a continuat acesta. „Alegerea a fost foarte bogată”.
La Berlin
Eduard nu s-a simțit în niciun moment descurajat de ideea de a părăsi țara – pentru el, mai important era viitorul pe care studiile în străinătate i-l puteau oferi, mai degrabă decât ce lăsa în urmă. „Am privit către oportunitățile de carieră și care ar fi putut fi deschise de către acest masterat”.
Este recunoscător persoanelor care l-au influențat în definirea traiectului academic și profesional în România. A dorit să-l menționeze pe profesorul Liviu Pilat, din cadrul Departamentului de Studii Medievale al Universității din Iași. Liviu Pilat este și persoana care i-a coordonat licența sa despre colectarea obiectelor din regiunile exotice ale lumii în Țările Române, începând cu epoca medievală târzie.
„Cât despre masteratul din Berlin, aș spune Sebastian Conrad, care este coordonatorul programului și care este o persoană excepțională” Academicianul de la Universitatea Humboldt, care este și coordonatorul programului de Istorie Globală, l-a recomandat pe Eduard pentru un stagiu la Ambasada României din Berlin.
Întrebat cum și-ar descrie experiența de a studia în Berlin printr câteva adjective, Eduard s-a rezumat la unul singur.
„Multiculturală – în măsura în care a fost o cohortă, o promoție de aproximativ 50 de persoane adunate din toate colțurile lumii. Precum am menționat, până și profesorii titulari erau foarte bine pregătiți și veneau, la rândul lor, din diferite țări și propuneau diferite formări în cel puțin cinci limbi”.
Eduard punctează diferențele între sistemul de învățământ românesc și cele din străinătate.
„Diferența majoră, din punctul meu de vedere, ar fi flexibilitatea în materie de viață studențească și de alegerea cursurilor pe care le puteam urma. Pentru că, efectiv, asta are un impact enorm asupra studentului în sine, asupra vieții academice și asupra direcției profesionale către care se va putea redresa”, a explicat Rotariu.
Tranziția către studii europene
Stagiul la Ambasada României din Berlin l-a convins pe Eduard să renunțe la a analiza evenimentele trecute și să se implice activ în viața contemporană.
„Mi-am dat seama că o carieră în relații internaționale e ceea ce-mi doresc, de fapt”.
Împins de noua înclinație profesională, acesta a început să se intereseze despre posibilitățile și oportunitățile din domeniu și a apelat din nou la programul Erasmus pentru a-și continua dezvoltarea profesională și a învăța franceza. A fost acceptat la Maison de l’Europe (Casa Europei), fapt ce i-a adus un sejur de lungă durata în Franța, unde se găsește la momentul de față.
„Am fost la Maison de l’Europe (Casa Europei), ceea ce a accentuat, din nou, interesul meu față de Uniunea Europeană”, a punctat Eduard Rotariu.
„Ca parte a procesului continuu de dezvoltare pe care-l menționasem anterior, m-am interesat și de ce posibilități există la nivel național, la nivel de România și am descoperit Institutul European din România, am avut oportunitatea de a urma cursuri și acolo cu profesori foarte bine pregătiți, care au o experiență diplomatică și internațională enormă, ceea ce, încă o dată, au accentuat interesul meu față de Uninunea Europeană și m-a condus să mă înscriu la Academia Europa Noastră”.
Eduard intenționează să lucreze la un moment dat în viitor pentru România. Viitorul apropiat, însă, îl va găsi pe acesta în actualul post pe care îl are în cadrul Direcției de Relații Internaționale a Universității Paris-Est Creteil.
„Pe termen scurt, am o poziție foarte bună a actualului post de lucru. Voi rămâne cu certitudine cel puțin un an aici”, a spus Rotariu.
