- Statul român a făcut plăți de puțin peste 210 milioane de euro din cele 6,35 de miliarde de euro care au intrat în bugetul Ministerului Finanțelor ca prima tranșă din cele 29,2 de miliarde de euro din PNRR. Înseamnă 3,3%.
- Pe lângă cele 210 milioane de euro, România mai are programe de peste 450 de milioane de euro pentru care plata nu s-a făcut, conform datele Ministerului Finanțelor și ale Ministerului Investițiilor Europene.
- Tranșele II și III, de aproape 7 miliarde de euro împreună, sunt blocate de Comisia Europeană. Motivul: statul român nu a făcut reformele promise în domeniul energetic și în cel al pensiilor speciale.
- Banii au fost transferați la BNR, unde stau în rezerva de valută, așa cum recunosc reprezentanții băncii centrale și cei ai Ministerului de Finanțe.
- În schimb, statul se împrumută la dobânzi de peste 7%, fiind pe locul doi în Uniunea Europeană, în baza raportărilor Minsterului de Finanțe. Tot în 2023, datoria externă a depășit pragul psihologic de 50% din PIB.
Pe 2 decembrie 2021, Guvernul României anunța că a primit primii bani din PNRR.
„România primește, astăzi, prima parte din PNRR, în cuantum de 1,851 miliarde de euro din prefinanțarea totală de 3,793 miliarde de euro din valoarea contribuției financiare pe anul 2021”, era anunțul Executivului din urmă cu 18 luni.
După aproape un an, în noiembrie 2022, premierul Nicolae Ciucă anunța că România a primit 6,35 de miliarde de euro prin PNRR, din decembrie 2021 și până la acel moment. Cele 6,35 de miliarde de lei încasate de guvernul de la București reprezintă prefinanțarea acordat de Bruxelles (3,8 miliarde de euro) și prima tranșă propriu-zisă din PNRR pentru îndeplinirea primelor reforme, în valoare de 2,5 miliarde de euro.
În prima parte a acestui an, în luna februarie, România trebuia să mai accese o tranșă ( a doua) de 2,8 miliarde de euro, așa cum a anunțat Marcel Boloș, ministrul Investițiilor și Fondurilor Europene
În partea a doua acestui an, Ministerul Investițiilor și Fondurilor Europene (MIPE) chiar urma să înceapă procedurile pentru a cere Comisiei Europene a treia tranșa, și ea undeva la 3 miliarde de euro, așa cum reiese din calendarul de angajament dintre Guvernul român și Comisia Europeană.
Însă, din cauza întârzierii reformei pensiilor speciale și a proiectelor slabe pentru zona de energie verde, Comisia Europeană a blocat momentan aceste plăți. Reprezentanții MIPE susțin că oficilii europeni nu au anulat plata, doar au cerut explicații suplimentare.
Marcel Boloș, ministrul de resort, a declarat pentru Europa Liberă că în opinia sa „România nu va pierde niciun euro din PNRR”.
Dragoș Tudorache, europarlamentar USR, susține că România are seriose probleme privind respectarea PNRR. „Este acest risc, sper să nu pierdem bani din cauza faptul că guvernul nu este în stare să-și respecte refermele asumate”, ne-a declarat acesta.
În total, după plata tuturor tranșelor, România ar trebui să beneficieze de 29,2 miliarde de euro din Mecanismului de Redresare și Reziliență. O parte din bani sunt granturi, nu trebuie dați înapoi. A doua parte sunt sub formă de credite cu dobândă mică, sub cea bancară.
Mai exact, este vorba de un grant în valoare de 14,24 miliarde de euro și de o finanțare în valoare de 14,942 miliarde de euro, acordată în condiții avantajoase, la nivelul costurilor Comisiei Europene.
Ce este PNRR
Planul Național de Redresare și Reziliență al României (PNRR) este conceput astfel încât să asigure dezvoltarea României, prin sprijinirea nivelului de adaptare la situații de criză, în contextul recuperării după criza COVID-19, cât și valorificarea potențialului de dezvoltare economică, prin reforme majore și investiții cheie.
PNRR este structurat pe cei 6 piloni (categorii de investiții) și împărțit în 15 componente, astfel încât să acopere nevoile României și să urmărească prioritățile Comisiei Europene.
Cei șase piloni sunt: tranziția verde, transformarea digitală, creștere inteligentă, coeziune socială și teritorială, sănătate și reziliență economică, socială și instituțională, politici pentru generația următoare, copii și tineri.
Banii se vor acorda în tranșe, în funcție de îndeplinirea unor obiective, numite jaloane și ținte. În total, sunt 507 de jaloane și ținte care trebuie realizate până la 31 august 2026.
Proiectele câștigătoare, prea puține față de câți bani a primit deja România
Din cele 6,35 de milioane de euro anunțate de premier și de MIPE că au intrat deja în contul Ministerului Finanțelor (ministerul care deține contul de trezorerie), România a obținut în 2023 aprobarea Comisiei Europene să finanțeze doar proiecte în valoare de puțin peste 850 de milioane de lei (170 de milioane de euro).
Pentru restul sumei, banii nu au fost alocați unor programe anume. Fie România nu le-a depus, fie Bruxelles nu a aprobat proiectele depuse de la București.
Proiecte cu finanțare nerambursabilă/granturi, așa cum reiese din documentele MIPE:
- 750 de milioane de lei pentru transformarea digitală a ANAF și Vămilor într-un proiect al Ministerului Finanțelor.
- 100 de milioane de euro pentru digitalizarea sistemului de pensii din România într-un proiect al Ministerul Muncii și Solidarității Sociale.
- 39 de milioane de lei pentru modernizarea infrastructurii feroviare, proiect al Ministerului Transporturilor.
- 6 milioane de lei pentru construirea și/sau modernizarea a 110 creșe, proiect al Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației.
- 5 milioane de lei pentru implementarea principiilor guvernanței corporative în cadrul întreprinderilor de stat de către Secretariatul General al Guvernului.
- 1,2 pentru dezvoltarea unui sistem cloud guvernamental de către Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării.
Proiecte finanțate prin creditare cu dobândă mică din partea Comisiei Europene, cele mai importante, așa cum reiese din documentele MIPE:
- 1,2 miliarde de lei pentru dezvoltarea infrastructurii rutiere sustenabile, proiect al Ministerul Transporturilor și Infrastructurii
- 1,1 miliarde de lei în mai multe proiecte ale Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene adresate mediului privat.
- La aceste două proiecte se mai adaugă alte 20 de investiții a căror valoare individuală nu trece de 6 milioane de euro.
Cât s-a cheltuit pe puținele proiecte aprobate
Din datele Ministerului de Finanțe, obținute de Europa Liberă de la Ministerul de Finanțe, reiese că în primele patru luni ale anului 2023, statul a făcut plăți de 551 de milioane de lei (sau 110 milioane de euro) din componenta de granturi și de 300 milioane de lei (sau 60 de milioane de euro) componenta de credite.
Astfel spus, din cele 6,35 de miliarde de euro care au intrat în conturile Trezoreriei de la Ministerul de Finanțe, în 2023, statul român a cheltuit pe proiecte de dezvoltare o sumă de 170 de milioane de euro.
La suma consumată în 2023, în primele patru luni ale anului, se pot adăuga și cele investite în anul precedent, din PNRR.
România a cheltuit 3,3% din banii intrați deja în cont și 0,8% din bugetul total. Termenul limită al investițiilor este 2026.
Tot conform datelor obținute de Europa Liberă de la Ministerul de Finanțe, din rapoartele ministeriale, rezultă că în 2022, România s-a folosit de doar 42 de milioane de lei din bugetul de 6,35 miliarde de euro transferat de la Bruxelles la București.
În total, în 18 luni de la aprobarea PNRR, statul român a cheltuit 212 milioane de euro din banii oferiți de Comisia Europeană pentru dezvoltarea României, adică 3,3% din suma care este depozitată la BNR.
Banii europeni așteaptă în contul BNR, lipsă de proiecte
Cele peste 6 miliarde de euro, bani necheltuiți, trimiși de Comisia Europeană în cadrul PNRR sunt ținuți de Banca Națională a României (BNR) în rezerva de valută a băncii.
„Banii sunt de trezorerie. Te poți folosi de ei, desigur cu condiția să plătești facturile din PNRR. Ministerul de Finanțe a ales să-i țină la BNR și să-i folosească doar pentru plățile contractelor din PNRR. Nu i-a băgat în circuitul de plăți publice așa cum știu că au făcut alte state”, acuză europarlamentarul Dragoș Pîslaru.
Informația privind prezența banilor din PNRR în rezerva valutară a BNR a fost confirmată pentru Europa Liberă de reprezentanții băncii.
Spre exemplu, în luna octombrie au intrat peste 2,5 miliarde de euro din PNRR. La sfârșitul lunii respective, conducerea BNR anunța că acești bani au ajuns în rezerva națională. „În cursul lunii au avut loc intrări de 3.638 milioane euro, reprezentând (printre altele, n.r.) alimentarea conturilor Ministerului Finanţelor cu o tranşă din împrumutul acordat de Comisia Europeană în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă - PNRR - în sumă de aproximativ 2.562 milioane euro“, se precizază în comunicatul BNR de la sfârșitul lunii octomvrie 2022.
Practic banii fac parte acum din rezerva internațională (valutară) a României, resursă monetară folosită de BNR pentru a controla cursul leu-euro. În luna mai, rezervele BNR numărau 53 de miliarde de euro, printre care și cele 6 miliarde din PNRR. În martie 2021, rezerva de valută era la doar 35 de miliarde de euro.
„Rezervele internaţionale sunt constituite din active lichide, tranzacţionabile pe pieţele internaţionale, astfel că un volum adecvat al acestora conferă o credibilitate sporită în capacitatea autorităţilor de a gestiona situaţii de criză şi, dată fiind calitatea politicilor economice, contribuie la ameliorarea costurilor asociate împrumuturilor externe ale statului”, ne-au explicat reprezentanții BNR.
Decizia de a ține banii PNRR la „ciorapul” BNR
Faptul că banii nu au mai fost introduși în circuitul trezoreriei Ministerului Finanțelor și au fost transferați la BNR vine din frica lui Adrian Câciu, ministerul Finanțelor, de a nu fi cheltuiți de alte ministere, pe programe sociale sau să fie folosiți pentru plata salarialilor bugetarilor, susține europarlamentarul REPER, Dragoș Pîslaru.
De altfel, Adrian Câciu, ministrul Finanțelor explica încă de la sfârșitului anului 2021 că legislația României nu permite folosirea acestor bani în economie cu, desigur, condiția de a-i pune la loc atunci când se fac decontări în PNRR. El promitea ca va schimba acest lucru, pentru a nu ține banii „la ciorap”. „Voi lucra împreună cu colegii de la Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene la elaborarea unei ordonanţe de urgenţă pentru a stabili circuitele financiare necesare utilizării acestor fonduri. Trebuie să punem rapid aceşti bani la treabă în folosul comunităţilor din întreaga ţară“, scriaîn decembrie 2022 ministrul Adrian Câciu pe Facebook.
Apoi, la începutul anului 2022, Guvernul avea o cu totul altă abordare și anunța că va folosi banii din PNRR în circuitul financiar zilnic al plăților publice.
„Guvernul intenționează să folosească banii din granturile PNRR, aflați în cont la Trezoreria statului, ca instrument de administrare a lichidității pe termen scurt. Astfel, granturile vor fi convertite în lei și vor sta în contul deschis la Trezorerie, dar statul îi va putea folosi pentru a-și acoperi din necesarul de finanțare pe termen foarte scurt, numit și gol de casă, diminuând astfel nevoia de a lua împrumuturi de la băncile comerciale”,se arăta într-un comunicat al Ministerului de Finanțe, la începutul anului trecut.
Ce este golul de casă
Golul de casă apare atunci când, în cursul unei luni, statul are de făcut plăți importante, cum ar fi salarii și pensii, în prima parte a lunii, în timp ce o mare parte a încasărilor la buget din luna respectivă are loc în jurul datei de 25.
Între, sa zicem, plățile din 10 ale lunii și încasările din 25, apare un gol de casă pe care Guvernul îl finanțează de obicei prin credite pe termen scurt luate de la băncile comerciale.
Aceste împrumuturi, care se iau și se plătesc în cursul aceleiași luni au impact neutru asupra nivelului datoriei publice, cu excepția costurilor generate de dobânzi.
Reprezetanții Ministerului de Finanțe ne-au explicat că România că banii primiți de la Bruxelles au fost mereu direcționați spre BNR, în rezervele valutare, nu doar cei din PNRR, ci și fondurile din programele operaționale și nu numai.
Statul se împrumută scump ca să plătească dobânzile la alte credite
În timp ce banii din PNRR zac nefolosiți din lipsa unor proiecte ajunse la maturitate care să fie aprobate de organismele europene, statul se împrumută din ce în ce mai mult și la dobânzi în continuare mari. Datoria externă a depășit, în 2023, pragul de 50% din PIB, așa cum reiese din ultimele rapoarte rapoarte ale Ministerului de Finanțe.
La începutul lunii iunie, de exemplu, Ministerul Finanţelor a împrumutat de la bănci, suma de 2,6 miliarde lei, la o dobândă de 7,04% pe an, așa cum reiese din datele obținute de la ministerul de resort.
„Împrumuturile acestea se fac pentru finanțarea pe termen scurt a economiei. În loc să se facă credite bancare interne sau pe piețele externe, Ministerul de Finanțe putea folosi banii din PNRR, măcar cei care sunt credite. Dobânda acestora este sub 5%”, insistă europarlamentarul REPER, Dragoș Pîslaru.
Acesta din urmă spune că în opinia sa, metoda Ministerului de Finanțe de a se împrumuta scump și de a ține banii din PNRR la sertar este de neînțeles și păguboasă pentru bugetul public.
Finanțisul George Vulcănescu atrage atenția că împrumuturile României nu sunt pentru a atrage resurse financiare pentru investiții, nici chiar pe celebrele ajutoare sociale. Mare parte a împrumuturilor noi se duc pe plata dobânzilor de la credite vechi
Anul acesta de exemplu, „peste 57 la sută din împrumuturile statului se duc pe cheltuieli generate de imprumuturile deja contractate. Sunt bani care nu ajung în investiții”, ne explică Vulcănescu.
Acesta spune că acestă „modă” nu este una utilă bugetului public. „Când cresc cheltuielile cu dobânzile, cum au fost anul trecut, e o problemă”, mai punctează analistul. „Banii ăștia trebuie absorbiți de undeva. În loc să se ducă spre dezvoltare, se duc în acoperirea datoriilor”, este concluzia lui Vulcănescu.
Pierderi de 240 de milioane de euro pe an
Pe de altă parte, Adrian Câciu, ministrul Finanțelor, a explicat că celebrul deja deficit de 20 de miliarde de lei (4 miliarde de euro), ajuns între timp la aproape 30 de miliarde de lei (6 miliarde de euro), pe care bugetul public l-a înregistrat în primele luni ale lui 2023 face imposibilă folosirea banilor din PNRR pentru a acoperi „golul de casă”, așa cum este denumită lipsa lichidităților pe termen scurt din contul de Trezorerie.
„Banii de la PNRR sunt bine, sunt pentru dezvoltare, pentru asta îi folosim”, a explicat acesta pentru Europa Liberă.
Anul trecut, socotelile erau altele. Ministerul de Finanțe arăta într-un document intern că PNRR va oferi șansa ca România să economisească peste 20 de milioane de euro pe lună, aproape 240 de milioane de euro pe an.
În acest sens, conform documentului consultat de Europa Liberă, Ministerul de Finanțe chiar pregătea o Ordonanța de Urgență prin care să poată folosi banii din PNRR pentru acoperirea cheltuielilor pe termen scurt.
De altfel, toate socotelile făcute de Guvern la final de 2022 nu s-au adeverit în practică. Pe lângă calculul greșit al folosirii banilor din PNRR pe cheltuieli curente, Executivul a supraestimat și veniturile la buget și a subestimat cheltuielile.
De unde și celebra „gaură” din buget de zeci de miliarde de lei. Consiliul Fiscal a scris negru pe alb toate aceste hibe ale Bugetului pentru 2023, dar guvernanții au ignorat avertismentele.
Comisia Europeană: datoriile vor ajunge la 90% din PIB în 2030
Ajunsă la un grad de îndatorare de 50% din PIB, pentru o țară precum România, cu o economie nu foarte dezvoltată, pragul critic ce nu trebuie depășit este de 60%, se precizează în rapoartele Comisiei Europene din ultimii trei ani. De altfel, limita de îndatorare de 60% din PIB este menționată și în legislația europeană privind Procedura Deficitului Excesiv.
În urmă cu cinci ani, România avea datorii de doar 34,7% din PIB, conform datelor transmise de București la Bruxelles.
Într-un document al Comsiei Europeane, consultat de Europa Liberă, reiese că în doi ani, în anul 2025, la ritmul actual al împrumuturilor, România poate ajunge pragul de 60% din PIB pentru datorii.
„În 2025 pragul de îndatorare de 60% din PIB ar urma să fie atins, pentru ca să se meargă spre 90% în 2030, în absența unor schimbări în politica economică. Iar asta cu observația că există sensibilități legate de creșterea economică, precum și de eventuale șocuri fiscale și ale ratelor de dobândă la înmprumuturi”, se precizează în documentul Comisiei Europene.
Astfel, România e pe nisipuri mișcătoare în privința împrumuturilor în acest moment.
Astfel, datoria externă totală a României (publică și privată) a crescut în perioada ianuarie-martie 2023 cu 10,1 miliarde euro, ajungând la un total de 154,7 miliarde euro, arată datele publicate de BNR.
Potrivit acestora, datoria administrației publice a atins 67,3 de miliarde euro, cu un salt de 16,7% față de decembrie 2022, așa cum reiese din raportul BNR.
Dacă la finalul anului trecut, dobânda la care se împrumuta Ministerul de Finanțe era la peste 9%, acum aceasta a scăzut la puțin peste 7%. Rămânem însă pe locul doi în Uniunea Europeană în privința dobânzilor mari la împrumuturi.
Tranșa a doua din PNRR, încă blocată
Nu doar că nu folosim banii deja accesați din PNRR, dar nici nu reușim să mai luăm alții.
În luna februarie 2023, România trebuia să beneficieze de a doua tranșă din banii din PNRR. Este vorba de o sumă de 2,81 de miliarde de euro. Pentru că nu și-a îndeplinit angajamentele luate în fața oficialilor de la Bruxelles, România nu a primit nici până acum acești bani.
Comisia Europeană a prelungit deja de mai multe ori analiza cererii 2 de plată, transmisă de Guvern încă din 16 decembrie 2022, și care a avut ca prim termen de plată data de 16 februarie.
Ministerul Energiei nu și-a îndeplinit două dintre reforme, motiv pentru care Comisia Europeană a amânat plata banilor din PNRR.
- Pentru Jalonul 129: Semnarea contractelor pentru construirea unei capacități de electrolizoare noi de cel puțin 100 MW - Responsabil Ministerul Energiei
- Pentru Jalonul 133: Semnarea contractelor pentru proiecte de cogenerare de înaltă eficiență pe gaz și încălzire centralizată - Responsabil Ministerul Energiei.
Reprezentanții MIPE ne-au transmis că tranșa a doua va fi plătită, cel mai probabil în luna iunie.
„Am cerut decuplarea programelor pentru care nu s-au îndeplinit reformele. În cel mai rău caz, se vor face plăți de 2,5 de miliarde de euro de la Comisia Europeană, fără a se oferi sumele pentru programele unde nu s-au realizat reformele”, a explicat Marcel Boloș, ministrul Proiectelor și Investițiilor Europene, pentru Europa Liberă.
Fostul ministrul al Investițiilor și Proiectelor Europene Cristian Ghinea, cel care a negociat Planul de Redresare și Reziliență al României, a declarat că riscul de a pierde bani este una reală.
„PNRR este ca un fel de tren cu câte un vagon prin care intră bani în țară, când se apasă câte un buton potrivit. Primul buton a fost aprobarea PNRR, cu o prefinanțare și primă tranță de 6 miliarde de euro. Banii sunt în trezorerie, trebuie folosiți", a spus Ghinea.
Tranșa a treia din PNRR, imposibil de accesat în acest moment
Guvernul român trebuia să lanseze și cererea de plată pentru a treia tranșă din PNRR. Valoarea acesteia este de aproape 4 miliarde de euro. Sunt însă 79 de jaloane pe care Bucureștiul nu le-a îndeplinit.
Marcel Boloş, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, a declarat că cele mai multe jaloane se referă la reducerea cheltuielilor publice, iar cele mai mari probleme sunt legate de reforma pensiilor speciale.
Liderul UDMR, Kelemen Hunor, a spus de asemenea pentru Europa Liberă că problema pensiilor speciale trebuie clarificată până în toamnă.
„Eu cred că se poate găsi o soluție, prin care principiul contributivității rămâne baza pentru anii petrecuți în serviciul public, dar nicio pensie nu trebuie să depășească salariul”, explică acesta.
Liderul UDMR mai precizează că reforma pensiilor specile din Justiție este problema cea mai mare.
„Aici, bineînțeles, mai este un aspect, vârsta pensionării, şi aici trebuie o altă abordare decât cea actuală. Și aici mă refer în primul rând la magistrați, fiindcă la militari lucrurile sunt un pic diferite, dar la magistrați, din punctul meu de vedere, este inacceptabil să iasă la pensie un magistrat la 50 de ani, când are experiența necesară, experiența profesională, cât și experiența de viață şi societatea are nevoie de această experiență și pleacă la pensie; deci și acest lucru trebuie discutat. Bineînțeles, nu poţi să discuți pentru prezent, trebuie să discuți pentru viitor”, spune liderul UDMR.
Zero eficiență la proiecte finanțate prin PNRR, maximă eficiență la bani dați pe consultanță
Chiar dacă țara stă cu miliardele în cont pentru că nu există proiecte aprobate pe care să fie cheltuiți banii, România reușește să stea bine la un singur capitol, dar nu unul care să-i aducă prosperitate.
Autoritățile centrale și locale și-au dovedit eficiența acolo unde nu prea era nevoie. S-au grăbit să investească în consultanță. Această cheltuială nu este eligibilă în PNRR, altfel spus consultanța se plătește din bani publici autohtoni, nu este decontată de Comisia Europeană.
Europa Liberă a calculat la mijlocul lunii trecute, că o felie importantă din banii primiți de la PNRR a fost cheltuită pe proiecte de consultanță. Aproape 25%.
Așa cum a calculat Europa Liberă, firmele de consultanță din România au încheiat contracte de peste 233 de milioane de lei, peste 46,6 de milioane de euro, pentru proiecte din PNRR.
Înțelegerile contractuale de consultanță au fost realizate de autoritățile centrale și locale în perioada 1 ianuarie 2022 și până la 1 mai 2023. Au fost încheiate peste 5.000 de astfel de contracte, conform monitorizării Europa Liberă.
Consultanța pentru proiectele din PNRR a fost o mină de aur pentru firmele de profil, iar expertul în achiziții publice Valeria Tudora explică de ce: bani mulți, reglementări puține, controale mai deloc.
„Trebuie să înțelegem ceva: pentru prima dată în Romania, fondurile europene (și vorbesc aici de PNRR) s-au dat fără a exista reguli foarte clare, fără suprareglementare, așa cum am fost învățati până acum”, spune ea.
„S-au lansat chemări de depunere a proiectelor, s-au semnat contracte de finanțare, chiar s-au realizat primele plăți și abia apoi s-au stabilit reguli privind verificarea, pe eșantion, a achizițiilor publice. Asta pentru că toate aceste fonduri trebuie achiziționate repede și în acelasi timp”, atrage atenția Valeria Tudora.
Ministerul Dezvoltării, condus de Marcel Boloș, nu verifică firmele care au obținut contracte de consultanță în cadrul PNRR.
„Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației a încheiat contracte de finanțare exclusiv cu instituții publice, iar cheltuielile de consultanță pentru managementul contractului de finanțare reprezintă cheltuieli neeligibile”, explică reprezentanții ministerului într-un comunicat trimis pentru Europa Liberă.
