Linkuri accesibilitate

Tarcea, depeșă către Dorneanu: din 19 state UE, doar 1 are complete specializate pe corupție la instanțele supreme


Cristina Tarcea, președinta instanței supreme, îi scrie lui Valer Dorneanu, la CCR.

Șefa Înaltei Curți, Cristina Tarcea, arată într-o scrisoare adresată președintelui CCR, Valer Dorneanu, că din 19 state UE, doar unul – Austria, are complet specializat pe corupție la nivel de instanță supremă. Precizarea vine în contextul contestării la CCR a completurilor de 3 judecători.

Judecătoarea Cristina Tarcea, președinta Înaltei Curți de Casație și Justiție, a centralizat răspunsurile primite de la 19 instanțe supreme ale unor state membre UE, după ce le-a transmis întrebarea dacă la nivelul statelor respective există completuri judecătorești specializate pe infracțiuni de corupție, la instanțele supreme.

Apărarea din procesul lui Liviu Dragnea se bazează pe declararea neconstituționalității completurilor de 3 judecători de la instanța supremă, pe motiv că nu sunt specializate, iar Dragnea a fost condamnat de un complet nespecializat pe infracțiuni de corupție.

Documentul i-a fost trimis joi lui Valer Dorneanu, președintele Curții Constituționale (CCR), pentru a fi folosit în cauza privind contestarea completurilor de 3 judecători de la Înalta Curte, venită atât din partea avocaților din dosarul șefului PSD, Liviu Dragnea, cât și a lui Florin Iordache, după ce Dragnea i-a delegat șefia Camerei Deputaților. CCR judecă sesizarea vineri, 19 aprilie, după două amânări.

Scrisoarea șefei instanței supreme arată că doar curtea supremă din Austria are complet specializat pe infracțiuni de corupție. 13 state dintre cele 19 care i-au răspuns lui Tarcea nu au completuri specializate pe corupție la niciun nivel de instanță: Germania, Lituania, Danemarca, Ungaria, Irlanda, Suedia, Olanda, Finlanda, Polonia, Cipru, Norvegia, Spania și Marea Britanie.

Cinci state au răspuns că au completuri specializate pe corupție sau judecători specializați pe astfel de infracțiuni, dar nu la nivelul instanței supreme, ci la curți inferioare. Este cazul Croației, Slovaciei, Cehiei, Greciei și Sloveniei.

Liviu Dragnea folosește această cale de atac – contestarea completurilor de 3 judecători, în procesul în care este acuzat de instigare la abuz în serviciu și la fals intelectual, prin angajarea fictivă la Direcția de Asistență Socială Teleorman a două consiliere care lucrau la PSD. Un complet de 3 judecători al Înaltei Curți l-a condamnat pe Dragnea la 3 ani și 6 luni de închisoare pentru aceste acuzații.

Florin Iordache, cel care a sesizat CCR în numele lui Liviu Dragnea, a susținut că Înalta Curte nu a aplicat legea 78/2000, iar neconstituirea completurilor specializate reprezintă o „sfidare a Parlamentului și a statului de drept”. Pe de altă parte, Cristina Tarcea, șefa ÎCCJ, a spus că toate completurile sunt specializate în fapte de corupție începând cu anul 2005, iar acum i se cere să ”pună cu mâna judecătorii”.

O eventuală decizie favorabilă a Curții l-ar ajuta pe Liviu Dragnea să scape de condamnarea la 3 ani și șase luni de închisoare primită în primă instanță, procesul urmând să se reia de la zero. Între timp faptele s-ar putea prescrie.

Nu doar Dragnea ar beneficia de o posibilă decizie de admitere dată de CCR, ci și alți condamnați pentru corupție, câteva sute, potrivit unei statistici a ÎCCJ. Printre ei: Darius Vâlcov, consilierul premierului Dăncilă, condamnat deja în primă instanță la 8 ani de închisoare, Elena Udrea sau Radu Mazăre, ca și Alina Bica.

Opinia dvs.

Arată comentarii

Multimedia

VIDEO Moda și politica - Klaus Iohannis (4)
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:06:18 0:00
Mai mult
XS
SM
MD
LG