Linkuri accesibilitate

„Cât voi lucra de acasă?” | Telemunca s-a multiplicat de 25 de ori în pandemie


Pandemia a accelerat tranziția către telemuncă.

Dacă înainte de pandemie doar 0,8% dintre angajații români lucrau de la distanță, acum numărul a ajuns la 20 de procente. Munca de la distanță reprezintă o soluție mai ieftină și mai eficientă pentru unii dintre angajatori.

Pandemia i-a pus față în față pe angajatori cu o nouă metodă de lucru - telemunca. Forțați de restricțiile impuse de starea de urgență, ca să își păstreze afacerile pe linia de plutire, mulți și-au lăsat angajații să lucreze de acasă.

Patricia Cîmpean are 28 de ani, locuiește în București și lucrează, de peste doi ani, ca Project Management Officer, la o multinațională în domeniul IT.

Patricia Cîmpean lucrează de acasă de mai bine de doi ani și nu s-ar întoarce la serviciu.
Patricia Cîmpean lucrează de acasă de mai bine de doi ani și nu s-ar întoarce la serviciu.

Patricia a aflat de telemuncă în primele zile când a mers la noul job, înainte de pandemie. Angajatorul - o multinațională - testa deja munca de la distanță. A zis să încerce și ea. „Eu nu am resimțit trecerea asta, având în vedere că deja lucram de un an de acasă, dar e mai greu dacă începi un proiect nou și ai perioade de training, atunci e mai ușor dacă ești pe lângă cineva - fizic, decât în call-uri sau ședințe”, povestește Patricia pentru Europa Liberă.

Pentru Patricia, telemunca are mai multe avantaje decât dezavantaje.

„Dezavantajele apar la persoanele care sunt mai sociale și extrovertite. De acasă, muncești mai mult, pentru că poți să mănânci în fața laptopului și nu mai ieși în pauze”.

Patricia nu simte nevoia să interacționeze față în față cu colegii, în timpul lucrului. „Pentru mine e OK online. Mă gândesc că dacă vrei să te vezi cu colegii, poți să te vezi la un suc, mai ales că acum sunt terasele deschise”.

Tânăra susține că telemunca o ajută să economisească mult timp, pe care altfel l-ar fi pierdut, dacă mergea la serviciu. „Nu mai pierd două ore cu metroul până la birou, deci două ore le câștig din start. Acasă e mai simplu”.

Patricia spune că nu își dorește să se întoarcă la birou, pentru că preferă confortul casei. Pentru mine e mai OK așa, și mi se pare că și financiar este mai bine. Cam toți colegii mei preferă să lucreze de acasă”.

Opinia specialistului: angajatorul are acces nelimitat la specialiști

Cristina Florescu este consultant în resurse umane și expert în legislația muncii. Specialistul explică, pentru Europa Liberă, ce înseamnă exact telemunca și care e diferența față de munca la domiciliu.

Cristina Florescu - consultant în resurse umane și expert în legislația muncii
Cristina Florescu - consultant în resurse umane și expert în legislația muncii

Telemunca înseamnă să lucrezi în alte spații unde te poți deplasa. Noi am trecut cumva din telemuncă în muncă la domiciliu, pentru că ne-a fost interzis să ieșim în perioada pandemiei, dar telemunca înseamnă că poți lucra într-un alt spațiu, păstrând caracteristicile contractului individual de muncă și clauzele acestuia, și inclusiv să lucrezi utilizând tehnologia informației și a comunicării”, precizează Cristina Florescu.

Prin telemuncă, atât angajatul, cât și angajatorul pot avea beneficii.

Avantaje și dezavantaje pentru angajator

Primul avantaj pe care angajatorul îl obține de pe urma telemuncii este că are acces nelimitat la specialiști.

„Dacă, până în prezent, ne alegeam specialiștii într-o anumită zonă/arie geografică, de unde se afla localizată compania, acum îi pot lua de oriunde, inclusiv din afara țării, pentru că ei pot lucra de la ei de acasă”, explică specialistul Cristina Florescu.

Un alt plus este că angajatorii pot realiza parteneriate de business. Angajatorii trimit angajații la partenerii de afaceri și pot crea o relație mult mai apropiată cu aceștia.

„Avem avantaj pentru angajatori și la cheltuielile administrative, cu mentenanța birourilor, dar și cu beneficiile pe care înainte de pandemie le ofereau la birou: fructe, mâncare, cafea, ceaiuri sau ce mai serveau angajații în pauze. Acum acele cheltuieli s-au redus”, afirmă Cristina Florescu.

La capitolul dezavantaje, cel mai mult au de suferit noii angajatori care nu pot construi departamente noi și nici nu pot angaja oameni fără ca aceștia să interacționeze fizic în birou și să formeze o legătură de echipă.

Avantaje și dezavantaje pentru angajat

Cel mai mare beneficiu pentru angajat este că i-a crescut productivitatea.

„Noi, oamenii de resurse umane, am măsurat și am văzut că este o zonă de confort a salariatului de a lucra de acasă, e mai productiv și-și organizează timpul de lucru mai bine. Salariatul are și el o reducere de cheltuieli: cu transportul, și nu numai în zona financiară, dar mai are și în zona timp - el nu mai pierde timp în trafic”, subliniază specialistul avantajele lucrului de la distanță.

Apoi, un alt avantaj este faptul că angajatul nu mai e nevoit să se relocheze.

„Am avut situații în România când companii din Cluj și Iași au solicitat angajarea unor candidați aflați în alte localități, de exemplu, București, Brașov, Galați. Dar aici este avantajul inclusiv al familiei - nu a mai trecut prin niște transformări de a muta copiii la o altă școală”, susține consultantul în resurse umane.

La capitolul dezavantaje, angajatul ​suferă în comunicarea cu colegii.

„Asta înseamnă că s-a dezvoltat o comunicare între salariați destul de greoaie. Fiecare stabilindu-și un anumit program de lucru, e greu să se găsească între ei, să poată comunica. Cei care lucrează în telemuncă s-au izolat și tind să lucreze individual pe proiecte”, precizează Cristina Florescu.

Pentru unii, mediul familial este un alt dezavantaj. Dacă nu au un mediu de lucru adecvat acasă, asta le-ar putea afecta eficiența și le-ar putea crește frustrarea.

„Cel mai mare dezavantaj pe care eu l-am identificat în cadrul salariaților este că se tinde ușor spre a se încălca limita dintre viața profesională și viața personală. De cele mai multe ori, viața profesională tinde să acapareze viața personală, și atunci apare un conflict interior între salariat și individ, fie el părinte, fie soț/soție, fie partener într-o relație”, susține consultantul în resurse umane.

Care sunt sectoarele din România unde s-a adoptat rapid telemunca

Cele mai multe domenii în care telemunca a fost adoptată sunt: IT-ul, comunicațiile, domeniul contabilității și cel financiar, inclusiv o parte din banking.

La polul opus, industriile constructoare, retailul și domeniile în care este cerută interacțiunea cu clientul final au rămas în varianta clasică de muncă.

Legislația precară

Radu Burnete, director executiv la Confederația Patronală Concordia, o federație patronală care reprezintă, în acest moment, opt dintre cele mai puternice sectoare din economie - automotive, energie și utilități, financiar-bancar, hotelier, IT, retail, transport.

Radu Burnete afirmă că, în ciuda trendului evident de a lucra de la distanță, legislația din România privind telemunca este foarte restrictivă. „Angajații nu pot lucra practic de oriunde își doresc. În ceea ce privește munca de acasă există destul de multe neclarități în clipa de față, sau rigidități ale legislației care ar trebui reparate”.

Un domeniu care ar putea ajuta mult când vine vorba despre munca de acasă este digitalizarea, care este încă mult rămasă în urmă. „Suntem codași, atât în mediul public, cât și în cel privat. Uneori digitalizarea asta, cel puțin a economiei private în România, e încetinită și de o legislație învechită. Cred că sunt câteva locuri în care, dacă Parlamentul sau Executivul ar lua niște decizii și ar clarifica niște lucruri, cel puțin în mediul privat, digitalizarea ar accelera. În mediul public nu pot să spun că lucrurile rămân pe loc, inclusiv în ultimii doi ani vedem multe servicii care s-au digitalizat”, explică Radu Burnete.

Radu Burnete - director executiv Concordia
Radu Burnete - director executiv Concordia

Radu Burnete e de părere că ar trebui să existe un cadru legal clar în care să se regăsească noile forme de organizare a muncii, astfel încât acesta să fie adaptat noilor realități. Cel mai logic ar fi ca în Codul Muncii să avem un capitol mai amplu privind telemunca, și acolo să reglementăm, în mai multe detalii, care sunt locurile unde se permite telemunca, care e cadrul în care are loc, cum se face verificarea, care sunt drepturile angajatului, care sunt obligațiile, și așa mai departe”.

El crede că un factor de luat în seamă, când angajatorul decide sistemul de muncă, este vârsta angajatului, iar asta ar trebui să se regăsească în legislație.

„Eu aș spune că angajații care sunt în a doua parte a carierei, adică au și autonomie profesională, știu ce au de făcut, au și venituri mai mari, stau în case mai frumoase, au birouri - pentru ei, cred că telemunca e o plăcere, nu cred că e o corvoadă. Cu cât ești la începutul carierei, nu ai conexiuni, ești mai nesigur pe tine și poate nu ai o casă foarte mare, în care să poți lucra confortabil, aici avantajele nu sunt atât de mari pe cât sunt în cealaltă parte. În concluzie, e o chestie foarte personalizată”.

Radu Burnete menționează că dimensiunea companiei a influențat rata de adoptare a telemuncii, după cum au putut observa specialiștii Concordia. Aceștia au analizat date din cele peste 1.500 de companii din confederație, cu peste 300.000 de angajați.

„În companiile mari se făceau deja video call-uri, oamenii lucrau în Cloud, și așa mai departe, și atunci a fost foarte ușor să generalizeze practica asta. În plus, companiile mari dispun de resurse semnificative și au putut cumpăra rapid tehnică, laptopuri și ce mai e nevoie. În companiile mici, viteza asta a fost mai mică”.

După un an de pandemie, Radu Burnete a observat că angajații care au lucrat în regim de telemuncă își doresc să se întoarcă la birou. „Din convorbiri cu companii, eu am fost uimit să realizez că mai mulți angajați decât mă așteptam vor să se întoarcă la birou. Cumva, la începutul pandemiei am descoperit un fel de o nouă dimensiune a muncii și toată lumea voia să lucreze de acasă. Știți cum e: la început vedem beneficiile, e confortabil și așa mai departe, pe măsură ce trece timpul începi să vezi și problemele. E bine să lăsăm companiile să experimenteze, pentru că nimeni nu poate să știe cum funcționează mai bine. Dar o formă hibrid cu siguranță va rămâne, adică deja e împământenită, ca să zic așa”.

De cealaltă parte, Cristina Florescu spune că, din studiul făcut de ea și de colegi, pe un eșantion de 1.500 de salariați, 75% au vrut în continuare să lucreze de acasă. „Avantajele însă rămân primordiale, faptul că se salvează foarte mult timp, pe care ei îl pot fructifica, fie în plan profesional, fie în plan personal. Timpul este beneficiul suprem, care ne ajută pe noi să ne aducem un echilibru”.

Președintele Klaus Iohannis anunță desemnarea lui Nicolae Ciucă
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:01:07 0:00
XS
SM
MD
LG