Linkuri accesibilitate

Șase televiziuni de limba rusă rămân fără licență, în Republica Moldova. Moscova acuză Chișinăul de cenzură politică


Liderul Partidului Șor, Ilan Șor, la o conferință de presă susținută de la distanță, decembrie 2022.
Liderul Partidului Șor, Ilan Șor, la o conferință de presă susținută de la distanță, decembrie 2022.

Comisia pentru Situații Excepționale (CSE) a decis vineri, 16 decembrie, suspendarea pe durata stării de urgență a licenței de emisie pentru șase televiziuni: Primul în Moldova, RTR Moldova, Accent TV, NTV Moldova, TV6 și Orhei TV, după cum a transmis Radio Europa Liberă Moldova.

Ministerul rus de Externe a acuzat ulterior autoritățile de la Chișinău de cenzură politică. „Considerăm această interdicție un act fără precedent de cenzură politică, o sfidare a principiul de pluralism media, și o încălcare flagrantă a accesului liber la informație, la care conducerea politică a Republicii declară în mod regulat că aderă”, a transmis purtătoarea de cuvânt a ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, pe pagina de internet a diplomației ruse.

Totodată, fiind vorba de televiziuni de limbă rusă, retragerea licențelor de funcționare aduce atingere drepturilor minorităților, a mai spus reprezentantul Kremlinului.

Cele șase posturi TV sunt afiliate omului de afaceri Ilan Șor, condamnat la închisoare în R. Moldova, fugar în străinătate și sancționat de autoritățile americane și britanice.

Proprietarii oficiali ai celor șase televiziuni provin din R. Moldova, dar și din Rusia, notează Ziarul de Gardă. Printre ei s-ar număra soția unui deputat socialist, un candidat la alegeri din partea Partidului Șor, un cetățean rus și o asociație obștească din Moscova, precizează Radio Europa Liberă Moldova.

Explicațiile autorităților

Președinta Maia Sandu a declarat că „protejarea spațiului informațional național este un pas important pentru prevenirea tentativelor de destabilizare, puse la cale de persoane supuse sancțiunilor internaționale”.

Prim-ministra Natalia Gavrilița a explicat, într-o postare pe Facebook, că televiziunile respective au încălcat grav și de multe ori Codul Serviciilor Audiovizuale, reflectând în mod tendențios și manipulatoriu evenimentele din R. Moldova și informațiile legate de războiul din Ucraina.

Într-o reacție scurtă la decizia CSE, Consiliul Audiovizualului a comunicat că televiziunile a căror licență a fost suspendată „au încălcat în repetate rânduri Codul Serviciilor Media Audiovizuale în ce privește informarea despre războiul din Ucraina”.

Reacțiile televiziunilor vizate

O primă reacție a venit din partea televiziunii TV6 care a postat un mesaj pe Facebook în care se spune între altele că decizia Comisiei pentru Situații Excepționale ar fi un „atac fără precedent la libertatea de exprimare, la libertatea editorială, la libertatea jurnaliștilor etc.”.

Primul în Moldova, un alt post care a rămas cu licența suspendată, a făcut apel către comunitatea internațională. „Posturile TV vizate de decizia CSE niciodată nu au primit nicio sancțiune din partea Consiliului Audiovizualului pe motivele invocate legate de război și altele”, se arată într-un comunicat publicat pe site-ul televiziunii.

Totodată, RTR Moldova, post de televiziune care retransmite programe rusești în R. Moldova, spune că nu aparține și nu este afiliat persoanelor aflate sub sancțiuni internaționale și că va atacat în instanță decizia CSE.

Partidul Șor: „cel mai mare atentat la libertatea de exprimare”

Partidul Șor a publicat un comunicat prin care acuză partidul de guvernământ, Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS), că „a distrus principiul democrației, sub privirea perfidă a Occidentului”.

Partidul Socialiștilor indignat de „închiderea a șase posturi de televiziune independente”

Formațiunea socialiștilor (PSRM), ca și Partidul Șor, a făcut un apel către comunitatea internațională să reacționeze la deciziile CSE. Într-un comunicat plasat pe pagina de Facebook, formațiunea cere demisia prim-ministrei Natalia Gavrilița. „Deciziile CSE vor fi contestate și anulate în instanță”, a mai comentat PSRM.

PSRM a organizat în weekend proteste la Ungheni, în care participanții au reclamat înrăutățirea condițiilor sociale și economice din țară, dar și măsuri prin care s-ar îngrădi democrația, potrivit agora.md.

„Aceasta este democrație? Se închid televiziuni, oponenții politici și se ocupă cu acte de răfuială politică. Zeci de dosare politice pe opoziție. Aceasta este luptă. Unde este democrație? Unde-s miliardele furate?”, a spus deputatul socialist Vlad Batrîncea, citat de sursa menționată.

În dispoziția Comisiei pentru Situații Excepționale se spune că decizia de suspendare a acestor televiziuni a fost luată „având la bază lista persoanelor fizice și juridice supuse sancțiunilor internaționale” și informațiile legate de controlul acestor persoane asupra unor furnizori de servicii media.

Pe 9 decembrie, guvernul Marii Britanii a anunțat sancțiuni împotriva lui Ilan Șor, și a altui oligarh moldovean fugar, fostul lider democrat Vladimir Plahotniuc. Anterior, cei doi fuseseră sancționați de ministerul american de Finanțe „pentru acțiuni legate de corupție sistemică și interferență în alegerile din Moldova, susținută de Kremlin”.

În aceeași zi, ministrul moldovean al Justiției, Sergiu Litvinenco, a anunțat că guvernul de la Chișinău a elaborat un proiect de transpunere a sancțiunilor internaționale în legislația moldovenească, proiect numit „legea Magnitsky Moldova”, pentru că această inițiativă legislativă ar fi inspirată din Legea Magnitsky din America și din legile similare din Canada, Marea Britanie și Lituania.

Legea va stabili care sunt persoanele fizice sau juridice care pot fi sancționate, e vorba atât de persoanele aflate pe listele de sancțiuni internaționale, cât și de acelea care au legături cu acestea.

Sergiu Litvinenco a spus că un aspect important al proiectului „legea Magnitsky Moldova” este că va face posibilă retragerea licențelor sau autorizațiilor companiilor care aparțin celor incluși pe lista de sancțiuni.

Europa Liberă a verificat toate „legile Magnitsky” din alte țări invocate de autorii versiunii moldovene. Retragerea licențelor de emisie nu apare ca sancțiune în niciuna dintre ele. Există o vagă asemănare numai într-o Ordonanță de urgență românească din 2008, vizând aplicarea de sancțiuni internaționale pe plan intern, dar acel act nu are vreo legătură cu cele de tip Magnitsky apărute mai târziu.

Ministerul rus de externe: încălcare cinică a drepturilor minorităților

Purtătorul de cuvânt al Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, a acuzat Chișinăul că „folosind metodele cenzurii totalitare, curățând spațiul informațional național de ultimele rămășițe ale unor puncte de vedere alternative”.

Autoritățile Republicii Moldova s-ar ascunde sub o „grijă imaginară” de a-și apăra cetățenii de interpretări „insuficient de corecte” ale evenimentelor din Moldova și din lume, dar îi privează de fapt cetățenii moldoveni vorbitori de limba rusă de o informare în limba respectivă.

Astfel, Moscova clasifică decizia de retragere a licențelor celor șase televiziuni drept o „încălcare cinică a drepturilor minorităților naționale”, și cere organizațiilor internaționale relevante să „evalueze în mod adecvat ceea ce s-a întâmplat și să ia toate măsurile ce se cuvin pentru a repara această situație inacceptabilă.

*Articol realizat pe baza relatărilor Radio Europa Liberă Moldova.

XS
SM
MD
LG