Ucraina susține că a solicitat Rusiei să discute despre intensificarea tensiunilor militare din estul țării însă Rusia a refuzat să răspundă la solicitare. Kievul, dar și mai multe state occidentale, dau vina pe separatiștii susținuți de Kremlin care dețin părți din regiunile estice ale Ucrainei, Donetsk și Luhansk, pentru situația din ultimele zile.
În același timp, Moscova a arătat cu degetul spre Kiev.
Fotografii și videoclipuri publicate recent sugerează mișcări majore ale unităților rusești către sau în apropierea granițelor Ucrainei și în Peninsula Crimeea. Acestea alimentează îngrijorările că Moscova se pregătește să trimită forțe în Ucraina.
Într-o declarație din 12 aprilie, Ministerul de Externe al Ucrainei a declarat că, în conformitate cu un acord cu Moscova și partenerii internaționali, părții ruse i s-a solicitat în mod oficial să clarifice „creșterea semnificativă” a prezenței militare a trupelor ruse de-a lungul frontierei cu Ucraina și în teritoriile Ucrainei ocupate temporar.
„Din păcate, partea rusă a refuzat să furnizeze informații de fond în conformitate cu cererea, afirmând că nu desfășoară astfel de activități”, se spune în comunicat, adăugând că Kievul a cerut Rusiei „să retragă trupele de la frontiera cu Ucraina, să oprească retorica beligerantă și dezinformarea”.
Purtătorul de cuvânt al președintelui ucrainean Vladimir Zelenschi, Iulia Mendel, a adăugat pe 12 aprilie că biroul președintelui a făcut o cerere de a vorbi direct cu președintele rus Vladimir Putin, dar că „nu am primit încă un răspuns și sperăm foarte mult că acest lucru nu este un refuz al dialogului.”
Rusia a adunat peste 40.000 de soldați atât la granița estică a Ucrainei, cât și în peninsula Crimeea ocupată, potrivit lui Mendel, care a spus că Zelenschi se va îndrepta către Paris pentru discuții despre acumularea de trupe a Rusiei și escaladarea conflictului din estul Ucrainei.
La Moscova, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat că „nu este la curent cu astfel cereri făcute în ultima vreme”, potrivit agențiilor de presă rusești.
Kremlinul a respins apelurile occidentale de a-și retrage trupele din regiunea de frontieră, negând că sunt o amenințare și adăugând că mișcările militare din Rusia sunt o problemă internă suverană.
Franța, Germania, Ucraina și Rusia cuprind așa-numitul format Normandy creat pentru a încerca să rezolve conflictul, care a ucis peste 13.000 de oameni și a provocat migrația a peste 1 milion de oameni din aprilie 2014 până în prezent.
Unii analiști au sugerat că acțiunile recente ale Rusiei ar putea fi menite să testeze noua administrație a președintelui SUA Joe Biden și angajamentul său față de Ucraina.
Într-un interviu difuzat la NBC pe 11 aprilie, secretarul de stat al SUA, Antony Blinken, a avertizat cu privire la „consecințe” dacă Rusia „acționează nesăbuit sau agresiv” față de Ucraina.
Pe 12 aprilie, Peskov a respins „aceste cereri pentru a pune capăt unor acțiuni efemere agresive și a amenințărilor și avertismentelor că va trebui plătit un anumit preț”.
Kremlinul avertizase mai devreme că Moscova „nu va rămâne indiferentă” față de soarta vorbitorilor de rusă care locuiesc în estul Ucrainei.
Ministrul britanic de externe, Dominic Raab, a declarat, la 11 aprilie, că Londra și Washingtonul „se opun ferm campaniei Rusiei de destabilizare a Ucrainei” și solicită Rusiei să „remedieze imediat situația”.
Rusia a obținut peninsula Crimeea Ucrainei în martie 2014, trimițând trupe și organizând un referendum denunțat ca ilegitim de cel puțin 100 de țări.
De atunci, dovezile copleșitoare sugerează că Rusia a continuat să acorde ajutor diplomatic și militar separatistilor înarmați care luptă în estul Ucrainei, cunoscută sub numele de regiunea Donbas.
În ciuda mai multor acorduri de încetare a focului, violența nu s-a încheiat niciodată.
Zelenschi a declarat săptămâna trecută că 26 de soldați ucraineni au fost uciși de la începutul anului, comparativ cu 50 în 2020, când conflictul oficial s-a încheiat, odată cu intrarea în vigoare a unui nou acord de încetare a focului, în iulie.
Separatiștii din regiunile Donetsk și Luhansk au declarat că peste 20 de luptători au fost uciși până acum în 2021.
