Kremlinul le-a recunoscut pentru prima oară pe Voronțova și Tihonova drept fiicele lui Putin
Kremlinul le-a recunoscut oficial pentru prima dată pe Katerina Tihonova și pe Maria Voronțova, împotriva cărora Statele Unite au impus sancțiuni cu o zi înainte, fiice ale lui Vladimir Putin.
Purtătorul de cuvânt al președintelui rus, Dmitri Peskov, a declarat reporterilor că Kremlinul va răspunde cu siguranță la sancțiunile împotriva fiicelor lui Putin și că va „face așa cum crede de cuviință”.
Președintele Rusiei nu a confirmat și nici nu a infirmat că endocrinologul Maria Voronțova și managerul științific Katerina Tihonova sunt fiicele sale.
Miercuri, Statele Unite au anunțat un nou pachet de măsuri restrictive împotriva Rusiei Sberbank și Alfa Bank, precum și a unui număr de oficiali de rang înalt și a familiilor acestora, inclusiv fiicele lui Putin, în legătură cu agresiunea rusă în Ucraina.
Cu toate acestea, în lista de sancțiuni publicată de Trezoreria SUA, numele Katerinei Tihonova și al Mariei Voronțova, care sunt numite fiicele lui Putin, nu au fost incluse inițial.
Miercuri seara, a fost publicată o completare la listă care conține două nume - Voronțova (alias Faasen și Putin), născută la 28 aprilie 1985 la Leningrad, și Tihonova (alias Șamalova și Putin), născută la 31 august 1986, la Dresda.
Voronțsova, doctorand în Științe Medicale, în 2011 a absolvit Facultatea de Medicină a Universității de Stat din Moscova, cu o diplomă în Medicină Generală. Până în 2014, a terminat rezidențiatul la Institutul de Endocrinologie Pediatrică. În aprilie 2021, s-a știut că autoritățile ruse vor aloca peste 200 de miliarde de ruble pentru cercetarea genetică sub conducerea ei.
Tihonova conduce Fundația Innopraktika. În noiembrie 2021, ea a solicitat înregistrarea parteneriatului de investiții Fondul de investiții în tehnologie. Fondul va fi specializat în investiții în start-up-uri.
Potrivit Bloomberg, sancțiunile împotriva fiicelor lui Putin sunt un „gest simbolic”, deoarece activele semnificative ale Tihonovai și Vorontșova în afara Rusiei sunt necunoscute.
Alexandr Lukașenko cere implicarea Belarusului în negocierile pentru rezolvarea conflictului din Ucraina
„Nu pot exista acorduri separate pe spatele Belarusului. Din moment ce ne-ați târât în acest subiect - în principal țări occidentale -, în mod firesc, poziția Belarusului trebuie să fie ascultată la aceste negocieri”, s-a adresat fostul șef de colhoz Alexandr Lukașenko țărilor occidentale, citat de agenția de știri Belta din Belarus, preluată de The Guardian.
El a spus că se așteaptă să aibă discuții cu Vladimir Putin în următoarele zile.
Ministrul de externe al Belarus, Vladimir Makei, a insistat că Lukașenko însuși „trebuie să participe la întâlnirea (finală)”.
Lukașenko a susținut, de asemenea, că Belarus a fost etichetat pe nedrept „un complice al agresorului” ca urmare a sancțiunilor occidentale.
„Nu avem nevoie de acest război. Pentru că în urma acestui conflict între două popoare slave, noi suntem cei care putem suferi cel mai mult”, a adăugat el.
G7 condamnă „atrocitățile” rusești comise la Bucea „în cei mai fermi termeni”
Miniștrii de externe ai G7 au condamnat „în cei mai fermi termeni” atrocitățile comise de trupele ruse în Bucea și în alte orașe ucrainene.
Într-o declarație comună, aceștia au spus:
„Imagini bântuitoare cu morți civili, victime ale torturii și execuții aparente, precum și rapoarte despre violența sexuală și distrugerea infrastructurii civile arată adevărata față a războiului brutal de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei și a poporului său.
Masacrele din orașul Bucea și din alte orașe ucrainene vor fi înscrise pe lista atrocităților și încălcărilor grave ale dreptului internațional, inclusiv ale dreptului internațional umanitar și ale drepturilor omului, comise de agresor pe teritoriul ucrainean.”
Miniștrii și-au exprimat „solidaritatea din inimă cu poporul ucrainean și cele mai profunde condoleanțe victimelor”.
„Subliniem sprijinul nostru neclintit pentru Ucraina în cadrul granițelor sale recunoscute internațional și ne exprimăm disponibilitatea de a asista în continuare, inclusiv cu echipamente militare și mijloace financiare, pentru a permite Ucrainei să se apere împotriva agresiunii Rusiei și să reconstruiască Ucraina.
Rusia ar trebui să fie suspendată din Consiliul ONU pentru drepturile omului”, au adăugat ei.
Miniștrii „ salută și susțin” munca de investigare și strângere de dovezi ale potențialelor crime de război și crime împotriva umanității.
Ei au cerut Rusiei „să-și retragă complet forțele și echipamentele militare de pe întregul teritoriu al Ucrainei în cadrul granițelor sale recunoscute internațional”.
Parlamentul European a votat un embargo total asupra importurilor energetice din Rusia
Parlamentul European a adoptat joi o rezoluție - cu 513 voturi pentru, 22 împotrivă și 19 abțineri - în care solicită sancțiuni suplimentare la adresa Rusiei care să includă „un embargo total și imediat asupra importurilor de petrol, cărbune, combustibil nuclear și gaze din Rusia”, potrivit unui comunicat al instituției.
Rezoluția mai prevede că aceste măsuri ar trebui să fie însoțite de un plan de asigurare a securității aprovizionării cu energie a UE, precum și de o strategie de limitare a sancțiunilor „în cazul în care Rusia ia măsuri în vederea restabilirii independenței, suveranității și integrității teritoriale a Ucrainei în cadrul frontierelor sale recunoscute la nivel internațional și își retrage complet trupele de pe teritoriul Ucrainei”.
PE solicită excluderea Rusiei din G20 și din alte organizații multilaterale
De asemenea, eurodeputații au făcut apel la liderii UE să excludă Rusia din G20 și din alte organizații precum Consiliul ONU pentru Drepturile Omului, Interpol, Organizația Mondială a Comerțului, UNESCO prin care să fie dat „un semn important că comunitatea internațională nu va reveni la relațiile obișnuite cu statul agresor”.
În plus, Parlamentul European solicită excluderea băncilor ruse din sistemul SWIFT, interzicerea intrării în apele teritoriale ale UE și a staționării în porturile UE a tuturor navelor conectate la Rusia și interzicerea transportului rutier de mărfuri dinspre și către Rusia și Belarus, ca măsuri pentru eficientizarea sancțiunilor deja impuse.
Europarlamentarii mai solicită, de asemenea, confiscarea tuturor activelor „care aparțin oficialilor ruși sau oligarhilor asociați regimului lui Putin, reprezentanților și interpușilor acestora, precum și ale celor din Belarus care au legătură cu regimul Lukașenko”.
Parlamentul European mai arată că autorii crimelor de război trebuie trași la răspundere și solicită înființarea unui tribunal special al ONU pentru crimele din Ucraina.
De asemenea, livrările de arme trebuie să continue și să fie intensificate pentru a permite Ucrainei să se apere „în mod eficient”.