Zelenski i-a invitat pe Merkel și Sarkozy să vadă crimele de la Bucea
Volodimir Zelenski a vorbit în discursul său de aseară despre summitul NATO de la București din 2-4 aprilie 2008, înaintea discursului de astăzi din Parlamentul României.
„Se împlinesc 14 ani de la summitul NATO de la București. Atunci a existat o șansă de a scoate Ucraina din "zona gri" din Europa de Est. Să o scoatem din "zona gri" dintre NATO și Rusia”, a spus el.
„Frica absurdă a unor politicieni față de Rusia a fost ascunsă. Aceștia au crezut că, refuzând Ucraina, vor reuși să liniștească Rusia, să o convingă să respecte Ucraina și să trăiască normal alături de noi”, a mai spus președintele ucrainean.
Zelenski a adăugat că „în cei 14 ani care au trecut de la această eroare, Ucraina a trecut printr-o revoluție și opt ani de război în Donbas”.
„Iar acum luptăm pentru viață în cel mai cumplit război din Europa de la cel de-al Doilea Război Mondial încoace. Îi invit pe doamna Merkel și pe domnul Sarkozy să viziteze Bucea și să vadă la ce a dus politica de concesii către Rusia în 14 ani. Să vadă cu ochii lor bărbații și femeile ucrainene torturate”, a spus președintele Ucrainei.
MAE rus: Imaginile de la Bucea au fost „comandate” de SUA și NATO ca să discrediteze Rusia
Purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zakharova, a respins acuzațiile la adresa Rusiei privind crimele de război ca fiind o „provocare”.
Duminică seară, la teviziunea rusă de tat, ea a declarat, fără dovezi, că Statele Unite și NATO au „comandat” imaginile pentru a discredita Rusia.
„În acest caz, mi se pare că faptul că aceste declarații au fost făcute în primele minute după ce au apărut aceste materiale nu lasă niciun dubiu cu privire la cine a comandat această poveste”, a declarat Zakharova, potrivit RFE/RL.
Anterior, și Ministerul rus al Apărării a mai afirmat, fără dovezi, că imaginile de la Bucea au fost „o altă punere în scenă a regimului de la Kiev” și că toate forțele rusești au părăsit orașul până la data de 30 martie.
Financial Times: UE discută un embargou energetic împotriva Rusiei
Uniunea Europeană va discuta noi sancțiuni împotriva Rusiei, după imaginile cu masacrul de la Bucea, iar embargoul energetic este în discuție, relatează Financial Times.
Cotidianul scrie, citând surse anonime, că șefii țărilor UE plănuiesc să se întâlnească pe 6 aprilie pentru a discuta noi sancțiuni împotriva Rusiei, adăugând că un embargo asupra petrolului și gazelor face parte din discuție, precum și o interdicție pentru navele rusești care utilizează porturile din Uniunea Europeană.
Macron vrea interzicerea cărbunelui și petrolului din Rusia
Președintele Franței a îndemnat luni, într-un interviu acordat France Inter, la interzicerea cărbunelui și petrolului rusesc.
Emmanuel Macron s-a arătat de acord cu noi sancțiuni împotriva Moscovei, după ce Rusia a ucis sute de civili ucraineni la Bucea, în apropiere de Kiev.
„Există indicii foarte clare de crime de război. Armata rusă a fost cea care a fost la Bucea”, a declarat el, adăugând că „nu există pace fără justiție”.
El a mai sugerat că UE ar putea impune sancțiuni suplimentare împotriva persoanelor din Rusia.
Însă, președintele Franței nu a menționat gazul rusesc, care reprezintă aproximativ 40% din importurile UE.
Aproape 2,5 milioane de ucraineni au fugit în Polonia
Aproximativ 2.481.000 de persoane au fugit din Ucraina în Polonia de la începutul războiului, potrivit poliției de frontieră poloneze.
Cu toate acestea, numărul celor care au trecut granița a scăzut semnificativ în ultimele săptămâni.
Duminică au trecut 22.300, cu 6% mai puțin decât sâmbătă, și mult sub recordul de 142.300 stabilit pe 6 martie, transmite BBC.
Numărul mediu zilnic de persoane care treceau granița în Polonia înainte de începerea războiului era de 16.800.
De asemenea, există un număr tot mai mare de persoane care merg în Ucraina.
De la începutul războiului, 457.000 de persoane au intrat în Ucraina prin Polonia, a precizat poliția de frontieră poloneză.
Unele dintre persoanele care fug din Ucraina au părăsit deja Polonia. Profesorul Maciej Duszczyk, cercetător în domeniul migrației de la Universitatea din Varșovia, estimează că în țară au rămas între 1,3 și 1,4 milioane de refugiați.
Potrivit datelor ONU, în România au intrat peste 635.000 de refugiați.