Bună dimineața, dragi prieteni,
Marile publicații occidentale, fără excepție, prezintă în imagini și texte, carnagiul săvârșit de Armata Rusă la Bucea, un orășel aflat la 60 de kilometri de Kiev. Dezvăluirile dau măsura terorii folosite de ocupații ruși ca să înfrângă rezistența ucraineană.
Iată principalele știri ale dimineații:
- Președintele Zelenski a numit masacrul de la Bucea genocid. Dosarul va ajunge pe masa Consiliului de Securitate ONU. Rusia neagă acuzațiile.
- SUA caracterizează episodul „o lovitură în stomac”, Scholz a condamnat aceste „crime împotriva umanității”, Macron a declarat că imaginile „insuportabile”.
- Premierul în funcție de 12 ani, Viktor Orban, și-a anunțat victoria în alegerile generale de ieri, din Ungaria, cu 53% din voturi.
Macacrul de la Bucea: violuri, ucideri, gropi comune
The Guardian face lista titlurilor din presa britanică: „Genocid. Cele mai recente atrocități ale lui Putin”, „Oroare la Bucea: Rusia acuzată de tortură și masacrare a civililor”, „Civili împușcați în stradă”, „Pata lui Putin asupra umanității”, „Masacrul Inocenților”.
Trupurile neînsuflețite a două persoane pe o stradă din Bucea, la 60 de km de Kiev. Localnicii spun că cei doi civili au fost uciși de soldații ruși. Reuters, 3 aprilie, 2022.
Times a trimis două echipe de jurnaliști în zonă. Îl citează însă și pe șeful MI6, Richard Moore: „Știam că planurile de invazie ale lui Putin includ și execuții în masă făcute de militari și ofițeri de informații. Dar relatările privind execuția în masă a civililor sunt oribile, îți îngheață sângele în vine”.
Nu e clar câți civili au fost uciși la Bucea. E clar că mulți. Îngroziți, torturați, uciși cu un glonț în ceafă sau decapitați, lăsați să putrezească pe străzi sau adunați într-o groapă comună cât să înghită 300 de cadavre, cum notează Digi24, descriind o imagine din satelit, sau în altele mai mici.
Volodimir Zelenski acuză Rusia de genocid: „De ce au fost torturați până la moarte civili obișnuiți dintr-un oraș pașnic obișnuit? Ce a făcut orașul ucrainean Bucea Rusiei voastre? Vreau ca toți liderii Federației Ruse să vadă cum le sunt îndeplinite ordinele. Așa va fi perceput acum statul rus. Aceasta este imaginea voastră".
Washington Post, New York Times, El Pais, Le Monde publică imagini de coșmar din orașelul recucerit de ucraineni. Și o echipă de jurnaliști români, de la Observator/Antena 1, a filmat locurile carnagiului contra civililor.
El Pais titrează că „Masacrul de la Bucea dovedește barbaria războiului lui Putin. Le Monde descrie „Scene de carnagiu în împrejurimile Kievului” și îl citează pe Volodimir Zelenski care cere comunității internaționale să îi judece și să îi pedepsească pe vinovați. Mărturiile supraviețuitorilor terorii din Mariupol completează articolele de primă pagină din publicația franceză.
Occidentul cere pedepse exemplare, Moscova sfidează
Sub titlul „Furie contra Rusiei după scenele cu civili uciși”, New York Times adună avocățește dovezi că Moscova este vinovată de „crime împotriva umanității” la Bucea, la Irvin și nu numai. Ceea ce ascute presiunea pentru renunțarea la gazele rusești.
Îndemnul vine chiar de la ministrul german al Apărării, în condițiile în care Germania se temea până acum de recesiune. La rândul său, secretarul de stat american, Anthony Blinken, a declarat că veștile de la Bucea sunt „ca un pumn în stomac”, SUA pregătind înăsprirea sancțiunilor împotriva Moscovei, după cum notează WP.
Sfidând întreaga comunitate internațională, Moscova spune că imaginile din Bucha sunt contrafăcute de propagandă, și cere ca „diversiunea ucraineană” să fie discutată în Consiliul de Securitate al ONU. Paradoxal, agresorul cere același lucru ca și victima, Ucraina.
Impulsionați de critici și/sau brutalitatea Armatei Ruse, președintele Iohannis, premierul Ciucă și ministrul de externe, Aurescu au condamnat de sever „crimele îngrozitoare” ale Moscovei. „Copiii, femeile, civilii abuzați și uciși cu sânge rece așteaptă să li se dacă dreptate”, scrie Guvernul României/Nicolae Ciuca pe Twitter, cerând astfel, ca și președintele Iohannis pe Facebook, ca „agresiunea ilegală” a Rusiei în Ucraina să fie pedepsită.
Într-un interviu Europa Liberă, ministrul Apărării, Vasile Dîncu, a dat recent asigurări că România nu șovăie în sprijinul său acordat Ucrainei atacate de Rusia, dar că democrația românească este „mai tăcută” decât cea poloneză, de exemplu. O schimbare de nuanță față de rezerva de la finele lui februarie.
În acest timp, președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, a declarat azi, luni, 4 aprilie, zi de doliu național în semn de solidaritate cu victimele terorii rusești din Ucraina. Nu numai din Bucea, dar și Mariopol, Cernigău sau Harkov, orașe menționate în numeroase analize drept ținte ale manierei teroriste de a purta războiul.
Viktor Orban, încă un mandat în fruntea Ungariei
BBC notează că după numărarea a 94% din voturi, naționalistul Viktor Orban câștigă un al patrulea mandat la Budapesta, cu 53% din sufragii. Contracandidatul său, Péter Márki-Zay, Opoziția Unită, a obținut 35% din voturi.
O veste proastă pentru stindardul Uniunii Europene în regiune, date fiind măsurile sale iliberale, nedemocratice. Nu întâmplător, Viktor Orban a declarat că victoria sa este atât de mare încât „se vede de pe Lună, deci cu siguranță se vede și de la Bruxelles”. Pe lista inamicilor săi, a trecut birocrația europeană, presa internaționa și pe președintele ucrainean, Volodimir Zelenski.
Acesta i-a atras atenția pe 24 martie, în discursul său în fața Consiliului European că în fața oamenilor și a istoriei trebuie să facă o alegere.
Despre gândurile câtorva maghiari din județul Mureș, cu dublă cetățenie, puteți citi în reportajul colegului meu, Ovidiu Cornea.
Alte subiecte:
- Liderul PNL, Florin Cîțu, promovat președinte al partidului în septembrie 2021, la îndemnul președintelui Iohannis, a demisionat din funcție. Interimatul este asigurat de prim-vicepreședintele Gheorghe Flutur.
- Emilia Șercan, jurnalistul model care a dezvăluit plagiate în rândul unor oficial sus-puși, cel mai recent doctoratul premierului Ciucă, acuză autoritățile că ar fi orchestrat împotriva ei „un kompromat”, acțiuni deliberate de compromitere.
- O excelentă prezentare a tiparelor false din Ucraina, dar și din România, existente în Educație, dar și în instituții, care fac ca ucrainenii să creadă că românii le sunt dușmani, și invers, publică Libertatea.
Nu uitați că ne puteți scrie la adresa treiminute@rferl.org.
Toate cele bune,
Elena
