Stoltenberg: Războiul din Ucraina ar putea dura ani de zile, iar „cheia” opririi sale se află la președintele rus Vladimir Putin
Declarația aparține secretarului general al NATO și a fost făcută joi după întâlnirea miniștrilor de externe ai alianței, de la Bruxelles.
„Cel mai simplu mod de a pune capăt acestui război este ca președintele Putin să-și retragă toate trupele și să pună capăt războiului și să se așeze (la discuții) și să se angajeze în eforturi diplomatice serioase pentru a găsi soluția”, a declarat secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg la finalul reuniunii.
„Dar trebuie să fim realiști, pentru că nu avem indicii că președintele Putin și-a schimbat obiectivul general, și anume de a controla Ucraina și de a obține victorii militare semnificative pe câmpul de luptă”, a completat el.
„Ceea ce vedem este regruparea rusă și repoziționarea forțelor ruse care se deplasează din nordul Ucrainei, dar în același timp mută acele forțe spre est și ne așteptăm la o bătălie mare în Donbas”, a spus șeful NATO.
Din acest motiv, NATO aliații au considerat necesar să ofere și mai mult sprijin Ucrainei, a spus el.
„Acesta este motivul pentru care și aliații impun costuri grele președintelui Putin și Rusiei. Dar, în același timp, suntem pregătiți pentru drum lung. Acest război poate dura săptămâni, dar și luni, și posibil și ani de zile. Și, prin urmare, trebuie să ne pregătim pentru mult mai mult.”
De asemenea, el a avertizat că atâta timp cât războiul va continua, va exista riscul ca războiul să escaladeze.
„Dacă războiul va dura, atunci riscul este în primul rând pentru poporul Ucrainei, care va suferi mai mult, vom vedea mai multe pagube, mai multe morți și mai multe distrugeri. Dar, desigur, atâta timp cât războiul va continua, va exista riscul de escaladare dincolo de Ucraina. Și tocmai pe asta se concentrează NATO, pentru a preveni acea escaladare”, a arătat șeful NATO.
Declarațiile pe scurt:
- NATO și Aliații sunt „gata să facă mai mult” pentru a oferi mai multe echipamente militare și „își dau seama și recunosc urgența”.
- Nu pot fi oferite detalii despre armele furnizate Ucrainei, dar aliații NATO furnizează o gamă largă de sisteme de arme, inclusiv arme din epoca sovietică și arme moderne.
- NATO și Aliații condamnă cu desăvârșire „crimele îngrozitoare” ale civililor din Bucea și din alte locuri și sprijină eforturile pentru o anchetă internațională.
- Orice distincție între armele „ofensive” și „defensive” este „ciudată”, deoarece Ucraina este cea care se apără împotriva atacurilor invadatorilor.
- NATO își intensifică sprijinul pentru Ucraina în ceea ce privește securitatea cibernetică și va furniza echipamente pentru a ajuta Ucraina să se apere de atacurile chimice sau biologice.
- NATO va ajuta, de asemenea, alte națiuni partenere, inclusiv Georgia și Bosnia-Herțegovina, să-și „consolideze rezistența” și „abilitatea de a se apăra”.
- Lumea trebuie să fie pregătită pentru „pe termen lung”, iar războiul ar putea dura luni sau chiar ani.
Kuleba: Nu am îndoieli că NATO ne va ajuta cu arme, întrebarea este când
Ministrul de externe ucrainean, Dmitro Kuleba, a avertizat joi, la întâlnirea NATO de la Bruxelles, că amploarea oricărui atac rusesc asupra Donbasului le va aminti aliaților NATO de cel de-al doilea război mondial.
„Ori ne ajutați acum - și vorbesc despre zile, nu săptămâni - ori ajutorul tău va veni prea târziu, și mulți oameni vor muri, mulți civili își vor pierde casele, multe sate vor fi distruse. Tocmai pentru că acest ajutor a venit prea târziu”, a spus Kuleba, adresându-se NATO.
La insistențele presei care a dorit să afle detalii specifice despre ajutorul primit de la NATO, că discuția de la NATO nu a fost despre lista de arme pe care le va primi Ucraina, ci mai degrabă despre calendarul livrării acestora.
El a spus că nu are nicio îndoială că Ucraina va avea armele necesare pentru a lupta, dar a atras atenția că multe din victimele din Ucraina au fost posibile pentru că acest ajutor a venit foarte târziu.
„Întrebarea este când. Această discuție nu este despre lista de arme. Discuția este despre calendarul livrării lor”, a spus el.
Congresul SUA i-a retras Rusiei statutul comercial de „națiune cea mai favorizată” și a interzis importurile de petrol din Rusia
Măsura de modificare a statutului comercial al Rusiei îi permite administrației Biden să ridice tarifele la importurile rusești.
„Putin trebuie să fie tras la răspundere total pentru crimele de război detestabile și disprețuitoare pe care le comite împotriva Ucrainei”, a declarat Chuck Schumer, liderul majorității senatului.
„Acest pachet va crea instrumente de presiune economică asupra lui Vladimir Putin și a prietenilor săi oligarhi”, a spus Ron Wyden, președintele Comisiei de finanțe a Senatului.
„Rusia lui Putin nu merită să facă parte din ordinea economică care a existat de la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial”, a adăugat el.
O persoană omorâtă la Harkov și 14 rănite
Cel puțin o persoană a fost ucisă și 14 rănite în urma bombardamentelor asupra orașului Harkov, din nord-estul Ucrainei, a declarat guvernatorul regional Oleg Sinehubov, relatează Reuters.
Armata ucraineană a declarat anterior că trupele ruse bombardează orașul cu obuze și rachete. Rusia neagă că a vizat civili.
Vom avea mai multe despre asta în curând. Dar Synehubov i-a acuzat pe ruși că au lovit infrastructura civilă.
Volodimir Zelenski cere Ciprului să revoce pașapoartele eliberate rușilor printr-o schemă de investiții și să oprească iahturile rusești care acostează în porturile sale
Președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a cerut parlamentului cipriot, să revoce pașapoartele eliberate rușilor printr-o schemă de investiții și să oprească iahturile rusești care acostează în porturile sale, relatează Agence France-Presse.
„Vă sunt recunoscător pentru atitudinea morală. Ați reacționat la invazia rusă și ați interzis andocarea navelor rusești în porturile voastre. Opriți pașapoartele rusești acordate prin dublă cetățenie, cu excepția celor unde există dovezi că nu dăunează Ucrainei”, a spus Zelenski.
El a spus că Cipru are „instrumente pentru a face presiuni” asupra prietenului său tradițional, Rusia, și a îndemnat autoritățile cipriote să „închidă porturile” pentru toate iahturile private rusești.
El le-a cerut ciprioților să revoce pașapoartele eliberate rușilor bogați în cadrul schemei prin care li s-a acordat cetățenia în schimbul investițiilor, închisă din cauza acuzațiilor de corupție în noiembrie 2020.
Președintele cipriot Nicos Anastasiades a declarat reporterilor că au fost date instrucțiuni pentru revocarea a patru pașapoarte ale rușilor de pe lista de sancțiuni a Uniunii Europene.
În timpul schemei de investiții, Cipru a eliberat sute de pașapoarte cetățenilor ruși și familiilor acestora.
În noiembrie 2020, insula mediteraneană a renunțat la inițiativa după ce Al Jazeera a difuzat un documentar în care reporterii se prezintă drept reprezentanți ai unui om de afaceri chinez care vrea un pașaport cipriot, în ciuda cazierului penal.
O anchetă publică a constatat că aproximativ jumătate din cele 6.779 de pașapoarte emise în cadrul programului au fost acordate ilegal.
Cipru, membru al Uniunii Europene, a permis investitorilor să obțină un pașaport în schimbul unei investiții de 2,5 milioane de dolari.
În timpul discursului de 20 de minute al lui Zelenski a rulat un videoclip care a arătat orașe afectate de bombe precum Mariupol și cadavrele civililor ucraineni.
Cipru a trimis Ucrainei peste 215 de tone de ajutor umanitar. De asemenea, a primit aproximativ 10.000 de refugiați ucraineni într-o țară cu o diasporă rusă relativ mare.
Un protest împotriva războiului a avut loc în fața parlamentului în timpul sesiunii.
Rusia: Suspendarea din Consiliul pentru Drepturile Omului este motivată politic
Adjunctul reprezentantului permanent al Rusiei la Adunarea Generală a Națiunilor Unite, Ghenadi Kuzmin (foto), spune că decizia de suspendare din Consiliul pentru Drepturile Omului este „ilegală” și „motivată politic”.
La votul de la Adunarea Generală a Națiunilor Unite de joi 93 de state membre au votat pentru suspendarea Rusiei (58 s-au abținut și 24 au votat împotrivă).
Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat pentru Sky News Rusia că îi pare rău de decizie și va continua să își apere interesele „folosind toate mijloacele legale posibile”.
Este a doua suspendare a unei țări din Consiliul pentru Drepturile Omului. Prima a fost a Libiei, în 2011.
