Linkuri accesibilitate

Timișoara Capitală Culturală | Scandal între PNL, PSD și USR pentru banii de la București


Proiectul CiviCultura & Pop Up Theatrics face parte din seria de evenimente ale programului Capitalei Culturale Europene - Timișoara 2023
Proiectul CiviCultura & Pop Up Theatrics face parte din seria de evenimente ale programului Capitalei Culturale Europene - Timișoara 2023

Guvernul a adoptat modificările OUG 42/2019 pentru a debloca finanțarea de la Ministerul Culturii a proiectului Timișoara Capitală cultural europeană. Pentru banii de la „centru” PNL și PSD au folosit influența politică, reușind să limiteze sumele pentru primăria USR a Timișoarei.

Pe 16 iunie, s-a adoptat și modificarea OUG 51/1998 pentru finanțarea multianuală a culturii. Sumele Ordonanței 42 sunt dramatic schimbate față de proiectul inițial.

Din suma de 114 milioane alocată de minister pentru investiții, Primăria, ca titulară a proiectului, ar primi sub 53 milioane lei, față de 74 milioane cât era prevăzut în proiectul mai vechi. Aceasta deși a angajat investiții de infrastructură culturală de 190 milioane lei.

Consiliului Județean îi revine o sumă majorată la 32 de milioane lei, față de 12,6 milioane lei, deși nu are nicio investiție culturală începută. Aproape 30 milioane de lei primește direct Teatrul Național Timișoara pentru extinderea Sălii Studio.

Pentru programul cultural Ministerul Culturii a prevăzut de la bugetul de stat 52 milioane lei din care peste 18 milioane împărțiți între cele două entități astfel:18,6 milioane lei merg la CJ Timiș și 33,3 milioane lei la Primăria Timișoara.

Pasaj din Ordonanța 42/2019, modificată în ultima formă înainte de a fi adoptată.
Pasaj din Ordonanța 42/2019, modificată în ultima formă înainte de a fi adoptată.

„Ce face acum Alin Nica, președintele CJ Timiș, se poate numi preluare ostilă a titlului de Capitală Culturală Europeană de la orașul Timișoara la județ”, a comentat regizorul Florin Iepan manevra.

Inovații birocratice marca Ministerului Culturii

Asociația TM2021/2023, care a administrat dezastruos proiectul până în 2021, devine conform OUG 42 un vehicul complicat și birocratic la dispoziția reprezentantului sau reprezentanților Ministerului Culturii.

Ei îi revine misiunea de a asigura coordonarea și coerența programului, dar și de a verifica acțiunile culturale și investițiile din banii alocați de guvern.

În acest moment, Asociația este practic irelevantă, rămasă în 2-3 oameni. Cum și cu cine se va face monitorizare, verificarea documentației pentru acordarea de granturi, rapoarte, garantarea respectării Bid book a entităților care desfășoară programul cultural, adică Primăria și CJ Timiș, nu se știe.

Cinema Victoria, unul din obiectivele aproape finalizate din investițiile culturale timișorene
Cinema Victoria, unul din obiectivele aproape finalizate din investițiile culturale timișorene

Și reprezentantul Ministerului Culturii are, conform art.2, o seamă de atribuții, de la avizare și monitorizare, la treburi executive ca atragerea de finanțări pentru programul Capitalei Culturale Europene. Acesta își va desfășura complexa activitate prin intermediul Asociației care, la rândul ei, trebuie să aplice pentru bani de la Consiliul Județean.

Prin OUG 42 suma de peste 7 milioane de lei rezervată de minister Asociației trece la CJ Timiș într-un așa numit „Program prioritar multianual de Comunicare, monitorizare și evaluare Program Timișoara CEaC 2023”, botezată așa pentru a se facilita încredințarea directă a sumei către CJ Timiș.

Pentru sumele alocate de Ministerul Culturii programului cultural, atât primăria și CJ Timiș vor avea nevoie de avizarea reprezentantului ministerial pe o documentație stufoasă. Totul trecut prin birourile goale ale Asociației.

Primarul Timișoarei dezamăgit de OUG 42/2019
Primarul Timișoarei dezamăgit de OUG 42/2019

„Astăzi am văzut că politica nu are cultură. Promisiunile Guvernului s-au schimbat după mici interese politicianiste locale…Indiferent cine mai bagă bățul prin gard, îl asigur că nu vom rata această șansă uriașă pentru oraș și pentru România”, a reacționat primarul Dominic Fritz pe Facebook în ziua adoptării ordonanței.

Ambițiile penelistului Nica

Președintele Consiliului Județean Timiș, Alin Nica, a încercat să explice cu o zi înainte de adoptarea ordonanței că este necesară o recalibrare a împărțirii banilor care vor veni de la București pentru proiectul Capitalei Culturale Europene.

A ținut astfel să comunice public cine are suficientă putere și și influență să deturneze sensul european al conceptului de Capitală Culturală Europeană.

În 9 februarie, Alin Nica solicitase Ministerului Culturii și premierului Ciucă includerea în Ordonanța 42/2019 a unei sume mai mari pentru CJ Timiș, cu diminuarea finanțării pentru primărie, susținând că Primăria nu va fi capabilă să cheltuiască banii veniți de la minister. Prezumția a ținut loc de argument.

În Bid book, Consiliului Județean îi reveneau numai două investiții majore, reabilitarea Muzeului Banatului, o clădire importantă de patrimoniu și a Muzeului Satului. Niciunul nu se află în lucru.

Pentru mai mulți bani alocați, infrastructura culturală imaginată de CJ Timiș, este un „hangair”, adică un cort amplasat pe terenul aerodromului utilitar Cioca, un hangar mai pe românește, în valoare de 11 milioane lei.

CJ Timiș ar mai cheltui pentru reabilitarea Bastionului Theresia, pentru Biblioteca Județeană evacuată curând din Bastion, pentru proiecte de turism sau un Centrul de cultură și artă, neamintite până acum și inexistente în planurile CEaC.

Totuși, a primit, 32 milioane lei, de trei ori mai mult decât preconiza ordonanța în prima variantă modificată.

Bastionul Theresia din Timișoara văzut de sus
Bastionul Theresia din Timișoara văzut de sus

Textul OUG 42 a fost refăcut de mai multe ori de Demeter Andras, secretar de stat din minister reprezentând UDMR, după voința politică dominantă. Tot restul, principii, reguli europene, „spiritul Timișoarei” atât de des invocat, a decăzut în aranjament tipic provincial.

Surpriza a venit de la partenerul de coaliție al PNL. Deputatul PSD de Timiș, Alfred Simonis, a intervenit, fiindcă și partidul său e la putere, iar ministrul e de la PSD, și a mai tăiat din banii visați de CJ Timiș care ceruse aproape 45 milioane lei.

„Ce încearcă Nica să facă, e să deturneze banii, să îi ducă spre primării pe criterii politice, ce treabă are Ciacova, Sânnicolau Mare cu titlul... Din cauza intervențiilor politice și orgoliilor se compromite un proiect important pentru Timișoara și nu doar pentru Timișoara, ci e un proiect național. Această abordare face rău Timișoarei”, și-a recunoscut Simonis amestecul , după ce a fost întrebat de jurnaliști.

CJ Timiș ar vrea să orchestreze acțiuni culturale de anvergură. Șaptesprezece dintre acestea le vrea introduse în Bid book, dar se lovește de refuzul primăriei, criticată că nu face, nu finanțează, nu se mișcă.

„La UVT cultura e Capitală” - sloganul acțiunilor culturale de la Universitatea de Vest din Timișoara finanțate de CJ Timiș
„La UVT cultura e Capitală” - sloganul acțiunilor culturale de la Universitatea de Vest din Timișoara finanțate de CJ Timiș

Întrebat de Europa Liberă dacă instituția sa și-a îndeplinit angajamentele financiare înscrise în proiectul Capitalei Culturale Europene, președintele CJ Timiș a afirmat că a livrat jumătate din suma de 5 milioane euro angajată. Aritmetica spune altceva: 1,3 milioane euro, cât a plătit CJ Timiș până la sfârșitul anului 2021, reprezintă doar un sfert din finanțarea promisă.

Agitația în jurul Capitalei Culturale Europene are un obiectiv politic precis , exprimat public de Alin Nica, și anume să scape Timișoara de „plaga useristă”. Fiindcă nu „exclude” să candideze pentru fotoliul de primar în 2024.

„La baza ideii Capitalelor Culturale Europene stă principiul întăririi capacităţii administrative locale, completat în mod firesc de cele ale descentralizării, responsabilizării, autoreglementării etc. Astfel, modalităţile de utilizare a fondurilor publice, inclusiv a celor transferate din bugetul autorităţii centrale, trebuie să fie favorabile scopului şi în privinţa legislaţiei incidente în materie”, subliniază OUG 42/2019 în noua versiune.

În practică, alta este agenda decidenților.

Arsenal politic: „penalul” și Curtea de Conturi

Afirmațiile contondente ale președintelui Consiliului Județean Timiș din conferința de presă au vizat postarea senatorului USR Raoul Trifan care semnalase pe Facebook că se umblă la bugetul Ordonanței 42.

„Nu mai sabotați Capitala Culturală! Capitala Culturală Europeană este șansa unei generații de timișoreni de a face cultura și istoria orașului lor cunoscute la nivel internațional... Pentru Alin Nica, în schimb, Capitala Culturală nu înseamnă decât două lucruri: încă o ocazie să faulteze administrația USR și, mai important, resurse bugetare pe care le poate redirecționa spre rețeaua de agățători de partid pe care și-a construit-o în județ”, scrisese Trifan.

Alin Nica acuzat pe Facebook de un senator USR că deturnează fondurile destinate Capitalei Culturale Europene Timișoara 2023
Alin Nica acuzat pe Facebook de un senator USR că deturnează fondurile destinate Capitalei Culturale Europene Timișoara 2023

Alin Nica a anunțat că îl dă în judecată pe senatorul USR „fără școală” pentru afirmațiile sale publice, incluzând aluzia la „afacerile dubioase” din care Nica s-ar fi îmbogățit cât a fost primar de comună.

Lezat în „onoarea, demnitatea și reputația” sa, cum menționează în Notificarea trimisă lui Trifan, domnul Nica a aruncat public aceleași acuzații spre primarul și viceprimarul USR: „Tandemul Fritz-Lațcău vrea fonduri să le împartă anturajului lor, așa cum au făcut la Centrul de Proiecte”, sau „Dominic Fritz, de la erou la zerou”.

Instrumentalizarea instituțiilor în bătălia politică nu se limitează la atât. Curtea de Conturi Timiș a demarat un control la Asociația TM2023 pentru perioada 2018-2020. Deși este de drept președintele Consiliului de Administrație al organizației, primarul nu a fost anunțat. Curtea de Conturi a întocmit un raport, în care neregulile găsite erau aruncate în capul primarului, intrat în pită în mod efectiv abia din 2021.

Nici controversele iscate în jurul evaluatorilor înscriși la Centrul de proiecte, care erau concomitent și evaluatori și aplicanți, n-au scăpat fără plângeri penale, deși problema e de ordin moral, nu penal.

De ultimă oră este chemarea PNL Timiș „la un armistițiu” pe tema Capitalei Culturale Europene printr-un comunicat plin invective la adresa USR și PSD, a primarului și a deputatului Simonis. „Banii înapoi la municipiu!”, a transmis Simonis, considerând ipocrit apelul.

Bugetul local se duce, ce va rămâne

Disensiunile politice fac ca evenimentele culturale, artiștii, sectorul independent să fie ultima grijă a proiectului intrat cu oiștea în gard.

După ce Asociația TM 2023 a fost scoasă din joc, primăria și-a înființat o structură proprie de finanțare numită Centrul de proiecte culturale.

Pentru cele șapte apeluri de finanțare lansate în 2021 și 2022, primăria a împrumutat mecanismul de selecție a proiectelor de la AFCN cu evaluatori independenți și grile. S-au cheltuit până în prezent pe acest sistem aproximativ 3 milioane de euro pe proiecte culturale din bugetul local.

Pentru că planul inițial trebuia actualizat după cei șase ani trecuți de la primirea titlului, în 2021 s-a format o echipă curatorială cu șapte membri, după un model sugerat de consultanții angajați de primărie. „Echipa Curatorială Timișoara 2023 este responsabilă de coerența artistică și coordonarea strategică a Programului Cultural „Timișoara 2023 – Capitală Europeană a Culturii”, a explicat primarul.

De aici încolo, situația se complică fiindcă OUG 42/2019 dă prerogative similare și Asociației TM2023.

Artistul Dan Perjovschi în proiectul CiviCultura 2021
Artistul Dan Perjovschi în proiectul CiviCultura 2021

Actualizarea Bid book, aprobată și de panelul Comisiei Europene, s-a realizat la începutul anului 2022, însă curatorii n-au comunicat nici până azi publicului ce au schimbat și de ce. Comunicarea este, de altfel, unul din punctele slabe ale Centrului de Proiecte.

Lipsa de experiență se remarcă și în finanțarea sau găzduirea unor acțiuni mici și sterile, cum ar fi conferințe cu invitați din străinătate la care iau parte cu precădere angajați ai Centrului sau ai primăriei.

Moștenind o doză serioasă de neîncredere de la eșecul Asociației TM 2023, Centrul de proiecte n-a fost scutit de scandaluri. Operatorii culturali care au rămas în afara selecției s-au supărat și au reclamat.

Festivalul Internațional de Literatură FILTM, un eveniment aflat la ediția a XI-a, n-a intrat la finanțare, iar ecoul a fost negativ. Coordonatorul proiectului, Robert Șerban, a permis instrumentalizarea politică a nemulțumirii sale alergând la CJ Timiș care i-a acordat fără prea multe condiții o sumă îndestulătoare.

Unele suspiciuni sunt justificate. Cel mai recent scandal s-a iscat în jurul unei situații de incompatibilitate morală: câțiva dintre evaluatori au depus proiecte proprii la alte secțiuni. Ei spun că reulamentul nu interzice.

Lumea culturală s-a întrebat totuși dacă nu este o formă de incompatibilitate ca Ovidiu Andriș să se regăsească concomitent ca evaluator la Centrul de Proiecte, ca aplicant pentru bani publici atât la municipiu cât și la județ ca președinte al organizației TribArt, precum și ca director interimar al Filarmonicii Banatul.

Domnul Andriș nu crede că este în incompatibilite din punct de vedere juridic:„Nu m-am suspendat de la asociație fiindcă mă aflu într-o funcție interimară, deci incertă, la Filarmonică”, a răspuns acesta la întrebarea Europei Libere.

Lucrare realizată în programele CEaC Tm 2021
Lucrare realizată în programele CEaC Tm 2021

Infrastructura culturală insuficientă într-o viitoare Capitală Culturală Europeană va avea în 2023 câteva obiective modeste terminate: patru cinematografe renovate, centrul Multiplexity într-o primă fază, Turnul de Apă, reabilitarea fațadei Operei, alte câteva proiecte incipiente.

Acuzat de președintele CJT că a punctat „zero” la construirea unor obiective culturale, primarul Dominic Fritz a replicat: „90% dintre obiectivele de infrastructură culturală asumate de Primăria Timișoara prin dosarul de candidatura în 2016 sunt fie finalizate, fie în lucru cu termen de finalizare anul acesta sau anul viitor. Cei mai mari pași au fost realizați în ultimul an și jumătate, din bugetul local.

Pe partea de program cultural, prin Centrul de Proiecte, Primăria Timișoara a alocat anul acesta un buget record de 22,5 milioane de lei pentru finanțarea a aproape 120 de proiecte de cultură, sport și comunitate, adică de patru ori mai mare decât cel al CJT”.

Capitale culturale paralele

Consiliul Județean Timiș a lansat în 2021 și anul acesta apeluri de granturi nerambursabile sub genericul TimCultura. În 2022 s-au alocat 5,6 milioane lei din care se finanțează 250 de proiecte culturale în Timișoara și în județ, pe mai multe arii tematice.

Sunt enunțate câteva criterii ca valoarea culturală și artistică, originalitatea, capacitatea financiară și operațională a solicitantului, impactul, gradul de cofinanțare, relevanța în dezvoltarea culturală a județului, evidențierea multiculturalității, promovarea competitivității în rândul elevilor, valorificarea patrimoniului cultural bănățean, însă felul cum s-a făcut selecția a ridicat semne de întrebare.

Anunțul expoziției Brâncuși la Muzeul Național de Artă Timișoara în 2023, anul Capitalei Culturale Europene
Anunțul expoziției Brâncuși la Muzeul Național de Artă Timișoara în 2023, anul Capitalei Culturale Europene

Comisia a fost alcătuită din persoane provenind din instituții subordonate CJ Timiș, președinte fiind un economist.

Explicațiile oficiale au fost că e necesar și un economist în comisia de selecție. Că acesta nu are nicio experiență în piețele culturale și în evaluarea proiectelor, nu contează.

Proiectele declarate public de Alin Nica drept finanțabile au primit sumele cele mai mari. Festivalul de Literatură picat de la Centrul de Proiecte al primăriei a fost un bun pretext de demonstrație politică.

Răzvan Munteanu, organizatorul festivalului Embargo în județ, a reproșat autorităților că gratuitatea oferită publicului de diverse instituții dăunează sectorului independent. De altfel, Ciao Festival a fost anulat anul acesta fiindcă nu s-au putut vinde suficiente bilete.

Diferența dintre sumele acordate este în unele cazuri nejustificată. De exemplu, un reputat festival de jazz cum este Gărâna Jazz festival a primit finanțare cât o carte. Toate cele 15 contestații depuse au fost respinse, cu explicații standard. De altfel, un buget pentru contestații nu a fost prevăzut.

Sudoare este numele unui proiect din CEaC 2023
Sudoare este numele unui proiect din CEaC 2023

Bid book, când „biblie”, când document reciclabil

Pentru a pune reguli în acordarea de finanțări din bani publici, Centrul de Proiecte a adoptat un sistem de grile și evaluatori independenți. Mecanismul are în vedere liniile de evenimente proiectate de dosarul de candidatură numit pe scurt Bid Book. Chiar perfectibil, mecanismul funcționează.

CJ Timiș a instituit prin Centrul de Artă și Cultură selecție cu o comisie alcătuită din angajați proprii.

Diferența între cele două entități este majoră: Centrul de Proiecte are un sistem de selecție a proiectelor validat prin practică, cu experți independenți, în timp ce Centrul de Artă și Cultură județean face selecție cu funcționari, sub influența directă a șefului.

Programul-cadru cu care Timișoara a câștigat titlul fost reactualizat în februarie 2022 de Grupul curatorial și aprobat de Comisia Europeană, care sublinia:„Programul actualizat este, în mod clar, una dintre cele mai importante reușite din ultimele luni și o piatră de hotar esențială pentru 2023, fiind cu siguranță rezultatul pozitiv al efortului uriaș al noii Echipe Curatoriale, care oferă proiectului îndrumarea artistică și expertiza strategică solidă”.

În Bid Book entitatea care implementează programul este Centrul de Proiecte al Primăriei Timișoara. OUG 42/2019 desemnează încă o entitate, Centrul de Cultură și Artă a CJ Timiș pe fondul de la guvern, dar cu respectarea Bid Book.

Problema se ivește când regulile sunt pulverizate, iar lipsa transparenței permite generarea unor privilegii în finanțarea din bani publici. Printr-o corespondență între CJ Timiș și Asociația TM2023, sunt „asimilate” ca făcând parte din Bid Book proiecte care nu figurează acolo, pentru a fi finanțate prioritar în Capitolul T VIII din bugetul TimCultura a CJ Timiș, unde se finanțează doar evenimente înscrise în Bid Book.

Așa au fost „introduse” Flight Festival și Festivalul Codru. Unele din acțiunile cu adeverințe figurau în Bid Book, parcă pentru a mări confuzia.

Artificiul folosit este solicitarea de „adeverințe” de către unele organizații de la Asociația TM2023. Ovidiu Andriș, director interimar la Filarmonica Banatul și, totodată, președintele asociației TribArt, ne-a declarat că i s-a cerut de la Consiliul Județean să prezinte adeverințe pentru proiectul „Euphonia Music outside the box”.

Corespondență între Asociația TM2023 și CJ Timiș
Corespondență între Asociația TM2023 și CJ Timiș

În adresele Asociației TM2023 cu nr. 169/10.05.2022 și 180/16.05.2022, trimise ca răspuns Consiliului Județean Timiș la adresa 7678/23.03.2022 a CJT și semnate de directoarea interimară Ioana Băla-Ghiran, se solicită ca anumite proiecte ca „Flight Festival”, festivalul „Codru”, Caravana Educației „să intre sub umbrela TM2023”, ceea ce echivalează cu o modificare a Bid Book. Ioan Băla-Ghiran a refuzat să explice Europei Libere situația, afirmând că e demisionară și că a trimis către board-ul asociației explicațiile necesare.

Politicienii din Timiș distrug cu bună știință proiectul Capitalei Culturale Europene. Florin Iepan, regizor

Câțiva dintre cei care au contestat evaluarea din sesiunea de finanțare TimCultura a CJ Timiș au întrebat cum s-a ajuns la modificarea lejeră a Bid Book, document care în declarațiile publice ale decidenților de la CJ Timiș a fost declarat „biblie” a programului Capitalei Culturale Europene.

„Suntem în fața unei situații de administrare politică a culturii. Artificii ca aceste adeverințe reprezintă un precedent periculos, un fel de Bid Book paralel. Politicienii din Timiș distrug cu bună știință proiectul Capitalei Culturale Europene fiindcă sunt incapabili să stea la aceeași masă și să se înțeleagă”, a declarat regizorul Florin Iepan la TVR Timișoara.

Asociația defunctă a cheltuit 6,4 milioane euro

Pornit în toamna anului 2016 cu un entuziasm alimentat de mândria locală și de istoria emblematică a Revoluției începute la Timișoara, proiectul Capitalei Culturale Europene s-a fisurat în timp scurt. În 2018 un grup masiv de intelectuali semnala că Asociația TM 2021 care administra proiectul s-a angajat pe o cale greșită.

Afectată de un management deficitar, asociația s-a închistat îndepărtându-i pe toți cei care contribuiseră la realizarea Bid book, adică a planului-cadru, a acționat netransparent îngăduind incompatibilități inacceptabile și a pierdut astfel încrederea operatorilor culturali, precum și a cetățenilor.

EduArt Romi este un proiect pentru copiii din comunitatea romă
EduArt Romi este un proiect pentru copiii din comunitatea romă

Toate acestea nu au împiedicat cheltuirea cu mână largă a banului public, fără să se livreze un program cultural satisfăcător. Mare parte din bani s-a dus pe salariile personalului, pe călătorii în străinătate ale managementului stipendiat cu salarii de câte 6000 euro lunar. Numai în 2019 s-au efectuat 22 de călătorii în țări ca Elveția, Italia, Belgia, Irlanda, Ungaria, Portugalia, Germania etc.

Proiectele culturale așteptate n-au strălucit decât în rare cazuri, iar operatorii culturali au fost lăsați în expectativă dintr-o lipsă cronică de transparență. Publicul se întreabă dacă în 2023 vor exista evenimente mari, importante, care să scoată Timișoara în Europa și în lume și să atragă turiști. Deocamdată nu există un răspuns concret. O promisiune ar fi expoziția Brâncuși din septembrie 2023 la Muzeul Național de Artă Timișoara.

Totuși, cele 4 rapoarte de monitorizare ale panelului Comisiei Europene au ignorat multe dintre neîmplinirile proiectului Capitalei Culturale Europene, printre care pierderea spiritului european ar fi unul.

În decembrie 2021, Simona Neumann a demisionat din funcția de director executiv, după ce atât fostul primar Nicolae Robu, cât și succesorul său, Dominic Fritz, au declarat că primăria nu va mai finanța asociația pe programul cultural.

Palatul Neuhaus.Clădirile vechi încep să capete culoare în Timișoara
Palatul Neuhaus.Clădirile vechi încep să capete culoare în Timișoara

În 2019 Asociația a primit statut de utilitate publică cu obligația de a comunica la vedere rapoartele financiare. Abia în 2020 jurnaliștii au avut acces la situația cheltuielilor Asociației TM 2021, devenită TM2023, după ce Comisia Europeană a decis amânarea festivităților pentru 2023, din cauza pandemiei.

Municipalitatea a finanțat Asociația TM2023 până în 2021 cu peste 5 milioane euro, Consiliul Județean Timiș cu 1,3 milioane euro, iar de la Ministerul Culturii au venit aproximativ 550.000 euro. Sume nesemnificative s-au adăugat de la sponsori și finanțări europene pentru atragerea cărora asociația nu s-a obosit.

La finele anului 2020, fostul ministru al Culturii, Bogdan Gheorghiu, analiza astfel situația într-o vizită la Timișoara: „Au fost multe blocaje, diferenţe de viziuni între Consiliul Judeţean, Primărie, Ministerul Culturii. A fost o Asociaţie care a trebuit să coaguleze aceste instituţii, nu s-a întâmplat acest lucru… Dacă mă întrebaţi dacă Timişoara este pregătită, nu”.

Nici în 2022 Timișoara nu e suficient pregătită. Cele 2-3 „capitale culturale” desfășurate în paralel - a Primăriei, a Consiliului Județean, a unor parlamentari care țintesc de pe margine - servesc interese politice și prea puțin publicul dezamăgit.

Deși discursurile politice sunt pline de termeni ca „scop comun”, „cooperare”, „colaborare”, conflictul politic escaladează. Totuși, Timișoara se mișcă grație sectorului privat și ONG-urilor. Ridicarea restricțiilor din pandemie par să energizeze orașul. Peste tot se renovează imobile, patrimoniul Secession începe să iasă la lumină, galeriile de artă anunță expoziții noi iar rețelele sociale sunt pline de invitații la evenimente culturale.

  • 16x9 Image

    Brîndușa Armanca

    BRÎNDUŞA ARMANCA PhD este jurnalistă şi profesor universitar în jurnalism. A fost directoarea Institutului Cultural Român din Budapesta (2006-2012), calitate diplomatică în care a deținut președinția Uniunii Europene a Institutelor Culturale, EUNIC Hungary. A lucrat ca redactor în echipe prestigioase la Radio Europa liberă, la publicații ca Expres, Temesvári Új Szó, Orizont sau Ziua, unde a fost director coordonator editorial, precum și la TVR Timişoara, studio regional pe care l-a condus ca director timp de şase ani. A publicat mai multe volume de media și istorie literară. Filmele de televiziune i-au fost recompensate cu numeroase premii internaţionale şi naţionale, iar activitatea culturală cu  Distincția culturală a Academiei Române și cu o înaltă distincție din partea ministrului culturii al Ungariei pentru diplomație culturală. Este membră a unor prestigioase organizații civile și de media.

    armancab-fl@rferl.org

XS
SM
MD
LG