Siria și amenințările lui Trump cu distrugerea economiei Turciei
Confuzie în jurul retragerii americane din nordul Siriei, titrează Le Monde. Cotidianul francez a fost tipărit și trimis în chioșcuri înainte de strania postare pe Twitter a lui Donald Trump, în care președintele SUA amenință cu nimicirea economiei Turciei dacă Ankara intervine în Siria după retragerea forțelor americane,
Kurzii sacrificați de prietenul american, pune mare titlul Libération în prima pagină, amintind că fără sprijinul kurzilor, victoria împotriva Statului Islamic nu ar fi fost posibilă. Aliați de la început cu SUA în lupta antijihadistă, kurzii se regăsesc acum fără sprijin, abandonanți în prima linia în fața unui stat care îi consideră "teroriști". Retragerea americană, anunțată duminică, analizează Libération, ar putea astfel duce la destabilizarea întregii regiuni: «În câteva cuvinte, Donald Trump a distrus echilibrul instabil al forțelor care se înfruntă în nordul Siriei».
Le Figaro estimează că prin această decizie de retragere bruscă din Siria Trump face ca mulți aleși republicani să se întoarcă împotriva lui, exact în momentul în care se anunță o tentativă de demitere, de impeachment, iar el avea nevoie de fiecare sprijin.
În Germania, Süddeutsche Zeitung o rezumă: Trump amenință Turcia cu nimicirea economică. La Bruxelles, însă, Le Soir estimează că nu este vorba de o reală retragere a forțelor SUA și că acestea se vor redesfășura mai degrabă în interior. "Până la urmă, nu va avea loc o retragere americană din Siria", scrie mare Le Soir, sporind confuzia pentru cine citește doar titlurile.
Presa greacă este, desigur, mai îngrijorată de consecințele pe care le-ar putea avea un nou val de refugiați. Foc concentrat asupra lui Trump pentru retragerea din Siria, titrează la Atena Kathimerini.
Audierile Comisarilor la Bruxelles: UE și Kosovo
În Spania, El Pais se apleacă asupra audierii, luni, în Parlamentul European, a comisarului spaniol, Josep Borrell, cel care va fi șeful diplomației UE. El Pais nu decriptează însă condițiile numirii lui Borrell, care a făcut parte din marea târguială dirijată de Macron, când au fost decise cele cinci mari posturi din UE așa cum urmează: două femei PPE (Ursula von der Leyen și șefa băncii Centrale Europene Christine Lagarde); un Renew Europe (premierul belgian Charles Michel, care devine președintele Consiliului European); și doi socialiști: președintele Parlamentului European, italianul David Sassoli, și șeful diplomației europene, spaniolul Borrell.
Audierea lui Josep Borrell a fost ușoară, în ce-l privește, după ce el a fost câțiva ani președintele Parlamentului European, cunoscând în detaliu toate procedurile. Borrell i-a informat de altfel pe eurodeputați că prima lui vizită oficială va fi la Priștina, în Kosovo, ca un semn că în mandatul său el se va concentra asupra rezolvării situației din Balcani și eventual asupra unei ipotetice noi extinderi a UE acolo.
La Barcelona, cotidianul catalan La Vanguardia, foarte atent la toate detaliile care țin de mișcările independentiste, vede în faptul că Borrell, un spaniol de origine catalană, alege Priștina ca țintă a primei sale vizite de „ministru de externe al Europei”, un important gest simbolic, dat fiind că Spania e una din cele cinci țări din UE care nu recunosc independența Kosovo (celelalte patru sunt Grecia, Cipru, Slovacia și România).
Evident, vizita în Kosovo în numele UE nu este una pe care Borrell ar fi făcut-o dacă era ministrul de externe al Spaniei.
"Extinction Rebellion" blochează orașele - Greta Thunberg spânzurată în efigie
Pe acest fundal, mișcarea internațională Extinction Rebellion, care manifestează pașnic pentru a atrage atenția, prin rezistență civilă, asupra pericolului schimbărilor climatice, a declanșat luni două săptămâni de « Rebeliune internațională » în mari orașe occidentale, ocupând puncte strategice. Presa acoperă pe larg, în fiecare țară, aceste mișcări care se inspiră de la Occupy din SUA și «gilets jaunes» din Franța.
Le Monde notează că acțiunile, în Paris, Londra, Viena și alte mari orașe, au fost organizate, ca și cele precedente, prin rețelele sociale. La Londra, popularul cotidian The Mirror detaliază acțiunile, precum ocuparea principalelor poduri de pe Tamisa. The Mirror notează, cu flegmă britanică, faptul că unii manifestanți ecologiști au fost văzuți făcând yoga sau jucând cricket în jurul palatului Westminster, care adăpostește parlamentul britanic, cel aflat într-o înfruntare cu rezultat nesigur cu premierul Boris Johnson în chestiunea Brexitului.
În legătură cu asta, la München, Süddeutsche Zeitung publică un interviu cu filozoful și militantul "Extinction Rebellion" Rupert Read, care avertizează că "civilizația, așa cum o cunoaștem, se apropie de sfârșit".
Pe întreg acest fundal, în Italia, La Repubblica acordă importanță unui subiect care poate ar fi trecut neobservat, dar care a fost apoi preluat de o bună parte a presei internaționale: un manechin al militantei ecologiste Greta Thunberg a fost spânzurat în Roma de un misterios grup care își zice Gli Svegli (Treziții) și care a anunțat fapta, cu o fotografie, pe Facebook și pe Twitter. (Conturile lor au dispărut între timp, sau au fost închise.)
Anunțat de La Repubblica, incidentul a fost larg difuzat în presa de pe continent, ca de pildă de Le Soir în Belgia. De gâtul manechinului spânzurat la Roma atârna o pancartă pe care scria în engleză «Greta is your god» (Greta e dumnezeul tău).
Putin și tinerețea veșnică
Despre un alt soi de dumnezeu scrie, la Praga, Lidové noviny, care se arată fascinat de cel mai recent exercițiu de propagandă în jurul lui Putin. Luni 7 octombrie a fost ziua de naștere a lui Putin (a făcut 67 de ani), pe care președintele Rusiei și-a petrecut-o, potrivit fotografiilor și știrilor distribuite de Kremlin, culegând ciuperci undeva în munții regiunii Enisei, în Siberia, "deasupra norilor" (cf. foto mai sus).
-- „Ce semnal ne dau ciupercile?“ se întreabă însă politologul rus Gleb Pavlovski, citat de Lidové noviny. Gleb Pavlovski spune că Putin a rămas prins în capcana obsesiei cu tinerețea și că vrea în permanență să dovedească un contrast cu Elțîn. Doar că obsesia lui Putin cu tinerețea veșnică a devenit o slăbiciune nevrotică („neurotická slabina“).
Chiar și la Moscova, Kommersant ironizează: „Putin vrea să arate că străbate și taigaua siberiană cu același pas ferm cu care măsoară coridoarele puterii.“
În schimb, pe un ton mult mai sobru, Komsomolskaia Pravda relatează: „Însoțit de prieteni, precum ministrul apărării Serghei Șoigu, Putin se duce în Siberia în niște raioane în care practic nu trăiesc oameni.“
Izvestia, devenit de multă vreme un cotidian relativ independent, sau în orice caz necontrolat cu totul de Kremlin, amintește alte modalități ale lui Putin de a combina ziua sa de naștere cu munca. Astfel, scrie Izvestia, în 2002, Putin și-a sărbătorit pe 7 octombrie împlinirea a 50 de ani la Chișinău, cu ocazia summitului Comunității Statelor Independente (CSI).
Întreaga presă rusă mai anunță, fără a comenta, faptul că liderul de la Kremlin a primit și un mare cadou simbolic de ziua sa: o stradă în Țhinvali, capitala Osetiei de Sud, a fost botezată ieri Str. Vladimir Putin. Detaliul nesubliniat este însă mai relevant: regiunea Osetia de Sud, cu capitala la Țhinvali, este teritoriu georgian, ocupat militar de Rusia din 2008, iar botezarea acolo a unei străzi cu numele lui Putin sună la fel de provocator ca o stradă Putin în Tiraspol. Departe de Putin freamătul metropolelor occidentale ocupate de Extinction Rebellion. Putin are alte ocupații în cap.
Facebook Forum