Organizatorii au ales, nu întâmplător, ca ștafeta torței olimpice să plece din Fukushima. În urmă cu zece ani, prefectura a fost grav afectată de unul dintre cele mai puternice cutremure din istorie. El a fost urmat de un tsunami devastator, care a dus Japonia în pragul unei catastrofe nucleare.
Stadionul de fotbal din oraș a fost atunci transformat într-o bază pentru echipele de salvare care încercau să țină situația sub control. După un deceniu și investiții de peste 300 de miliarde de dolari, aprinderea torței olimpice pe această arenă face parte dintr-un plan mai amplu de promovare a Jocurilor Olimpice de la Tokyo ca „Jocuri ale Reconstrucției”.
Realitatea este, însă, cu totul alta. În zonele care au fost evacuate, doar un sfert din populație a revenit, în mare parte vârstnici. Prefectura Fukushima a pierdut în medie 180 de mii de persoane în fiecare an.
Fukushima: un deceniu de la accidentul nuclear
Înlăturarea a peste 900 de tone de combustibil topit din cele trei reactoare avariate încă nu a început. Se estimează că acest proces va dura cel puțin 30-40 de ani. Guvernul nu știe încă unde ar putea să depoziteze miile de tone de sol contaminat, dar cea mai acută problemă este cea a apei contaminate care s-a infiltrat în centrală sau a fost folosită pentru răcirea reactoarelor. Există peste un milion de tone de apă contaminată, iar spațiul de stocare va atinge anul viitor capacitatea maximă.
Și peste tema „reconstrucției” apasă din ce în ce mai greu incertitudinile provocate de pandemia de COVID-19.
Când torța olimpică va intra în prefectura Shimane pe 15 mai, va fi întâmpinată cel mai probabil cu răceală. Guvernatorul Tatsuya Maruyama a vrut să scoată regiunea pe care o administrează de pe traseul olimpic, spunând că Jocurile ar trebui anulate pentru a nu pune populația în pericol.
„Tokyo nu a fost capabil să controleze această pandemie. Nu văd cum am putea colabora în acest context cu organizatorii Jocurilor Olimpice”, a spus Tatsuya Maruyama într-o conferință de presă în care și-a manifestat îngrijorarea că prefectura pe care o conduce ar putea înregistra o creștere bruscă a numărului de îmbolnăviri.
El este în asentimentul marii majorități a japonezilor. Dacă înainte de pandemie, 90% dintre locuitori așteptau cu nerăbdare ziua inaugurală a Olimpiadei, un sondaj realizat la începutul acestui an de agenția de știri Kyodo a arătat că 80% din populație se opune organizării competiției. 40% ar vrea anularea definitivă, 40% ar dori o nouă amânare.
„Nu există un Plan B”
Sunt cuvintele președintelui Comitetului Olimpic Internațional, Thomas Bach, care în decembrie spunea că nu vede niciun motiv pentru care Jocurile Olimpice să nu înceapă pe 23 iulie, așa cum a fost stabilit.
Ultima dată când Thomas Bach a dat această asigurare era în martie 2020, cu puțin timp înainte ca Organizația Mondială a Sănătății să ridice epidemia de COVID-19 la nivel de pandemie.
Între timp, presiunea asupra comitetului de organizare a crescut constant. Calendarul actual nu mai permite o nouă amânare de un an. Olimpiada de la Tokyo fie se desfășoară în această vară, fie va trebui să se mulțumească cu următorul loc disponibil: 2032.
Ar fi o teribilă lovitură de imagine pentru „Jocurile Reconstrucției”, dar o și mai puternică lovitură economică.
Cele mai scumpe Jocuri din istorie
În epoca olimpică modernă este imposibil de găsit o țară organizatoare care să nu fi depășit bugetul alocat. Olimpiada de la Rio a depășit cu peste 350% costurile estimate, în cazul Londrei procentul este de doar 76%. În medie, însă, țările gazdă ale Jocurilor Olimpice de vară și de iarnă au trebuit să plătească din 1960 încoace cam cu 170% mai mult decât și-au propus.
Iar Japonia nu face excepție. Inițial s-a vorbit despre 7,3 miliarde de dolari, dar suma a urcat rapid la 12,6 miliarde. Amânarea și efectele pandemiei au mai adăugat încă 2,8 miliarde la total, dar un audit realizat la cererea guvernului nipon situează costurile reale la peste 20 de miliarde de dolari. Dacă Japonia poate fi sigură de ceva, este că Jocurile Olimpice pe care le organizează sunt cele mai scumpe din istorie.
Iar perspectiva recuperării investiției este destul de sumbră. Când o țară decide să candideze pentru organizarea Olimpiadei speră să își poată amortiza costurile din patru mari surse:
- drepturi de televizare;
- contracte de sponsorizare;
- vânzarea de bilete;
- turism;
Ultimele două opțiuni sunt ca și scoase din calcul, după ce autoritățile japoneze au anunțat că nu vor permite participarea spectatorilor străini. Această decizie a provocat deja încurcături de ordin financiar. Chiar dacă organizatorii au promis returnarea banilor pe bilete, multe dintre companiile autorizate să vândă aceste bilete le-au inclus în pachete cu transport și cazare, iar hotelierii japonezi nu par a fi dispuși să renunțe la sumele plătite în avans.
În total, organizatorii Olimpiadei de la Tokyo, mizau pe vânzarea a 7,8 milioane de bilete și încasări de 800 de milioane de dolari. Au mai rămas în joc doar cele 4,5 milioane de bilete alocate pe plan local, fără a exista garanția că situația epidemiologică nu va împiedica prezența publicului în tribune.
Fără un aflux de spectatori, este de așteptat ca și sponsorii să își revizuiască strategia. Unii ar putea cere renegocierea contractelor, alții ar putea decide să își reducă bugetele pentru această competiție. Efectele se vor resimți, cel mai probabil, în rândul sponsorilor locali mai mici. Pentru ei, Olimpiada reprezenta o șansă de a juca măcar pentru două săptămâni într-o ligă superioară.
Cursa contra coronavirus
Va fi, fără îndoială, una dintre cele mai imprevizibile curse ale acestei ediții olimpice. Organizatorii au anunțat reguli stricte pentru federațiile internaționale și pentru participanții din zona tehnică a competiției.
Cu două săptămâni înainte de plecarea în Japonia, aceștia vor trebui să descarce pe telefon o aplicație care la va monitoriza temperatura corpului. De asemenea, vor trebui să trimită un plan detaliat al activităților pe care urmează să le desfășoare în primele două săptămâni de la sosirea în Japonia și să prezinte un test negativ la COVID-19 cu trei zile înainte de data plecării.
La sosire trebuie să se aștepte la un nou test, iar pe durata evenimentelor sportive trebuie să respecte regulile de distanțare și sub nicio formă nu trebuie să încurajeze sportivii cântând sau strigând, ci doar prin aplauze. Cine nu va respecta aceste reguli, riscă să fie dat afară din arenele sportive și chiar din țară, în cazul abaterilor mai grave.
În ceea ce privește sportivii, acestora li se va cere să se testeze cel puțin o dată la patru zile. Cei care vor fi înregistrați de două ori cu o temperatură mai mare de 37,5 grade Celsius, nu vor putea intra în arene. Cei care vor intra în contact cu o persoană infectată vor putea concura doar după un rezultat negativ la un test anti-Covid.
Riscul în cazul Olimpiadei de la Tokyo este ca rezultatele să fie influențate semnificativ de coronavirus, situație în care topurile mondiale pot fi date peste cap de pandemie.
Este binecunoscut faptul că planul de pregătire al unui sportiv este realizat astfel încât să ajungă la forma sa maximă în timpul Olimpiadei. Acest plan a fost deja dat peste cap în momentul amânării, dar lucrurile s-ar putea complica și mai mult pe durata competiției.
Testele anti-COVID nu sunt infailibile. Nu de puține ori, rezultatele pozitive au fost infirmate de teste efectuate în zilele următoare. Numai că la Olimpiadă, unde totul se întâmplă pe repede înainte, sportivii nu au timp să aștepte câteva zile. Organizatorii susțin că au în vedere acest aspect și că vor testa participanții chiar și de mai multe ori într-o zi, pentru a elimina riscul ca un test fals pozitiv să îi împiedice să concureze.
Nu în ultimul rând, un rol important îl va juca psihicul sportivilor. Într-un sondaj realizat de ziarul japonez Asahi, 25 dintre cei 126 de sportivi intervievați au spus că se tem că Olimpiada ar putea contribui la o răspândire și mai mare a coronavirusului. 18 au spus că se tem că s-ar putea îmbolnăvi chiar ei și că această temere le-ar putea afecta performanțele.
Până la urmă, „viața este mult mai importantă decât Jocurile Olimpice”, a conchis maratonista japoneză, Niiya Hitomi.
