Tbilisi -- Alegătorii georgieni se vor prezenta la urne pe 26 octombrie pentru alegeri parlamentare pe care toate taberele le consideră o răscruce în istoria modernă a țării.
Tensiunea a fost ridicată înainte de vot și, în lipsa unor sondaje de încredere, rezultatul este incert.
Partidul de guvernământ Visul Georgian e la putere din 2012 și își dorește un nou mandat de patru ani. Acesta a prezentat votul ca pe o alegere între pace și război; mesajele de campanie ale partidului au fost dominate de argumentul că, dacă opoziția ar ajunge la putere, Georgia ar intra în război împotriva Rusiei.
Rusia vs. Occident
Pentru opoziție, votul reprezintă o alegere între Occident și Rusia, între democrație și autoritarism. Acest discurs a fost preluat de oficiali din Statele Unite și Europa.
„Este în joc viitorul țării”, a declarat șeful politicii externe a UE, Josep Borrell.
Alegerile „vor fi momentul adevărului, iar poporul georgian va trebui să decidă în ce direcție dorește să meargă: spre Europa sau să se îndepărteze de Europa”, adăugat el.
Regresul democratic
Votul va avea loc după o perioadă neobișnuit de tumultoasă chiar și pentru standardele politice georgiene.
Partidul Visul Georgian a îmbrățișat o retorică din ce în ce mai anti-occidentală și a adoptat legi controversate pe care le justifică drept un mijloc de combatere a influenței străine în țară.
Printre acestea se numără legi care interzic „propaganda LGBT” și care impun ONG-urilor și mass-media care primesc finanțare din străinătate să se înregistreze ca „agenți străini”.
Reintroducerea celei din urmă legi a declanșat proteste uriașe în primăvara acestui an.
Provocări pentru opoziție
Votul va avea loc într-un nou sistem electoral, în care partidele sau coalițiile trebuie să atingă un prag de 5% pentru a ajunge în parlament.
Acest lucru a motivat numeroasele și fracturatele partide de opoziție din Georgia să coopereze într-o oarecare măsură, pentru a forma coaliții care să aibă o șansă rezonabilă de a depăși pragul.
În cele din urmă, au apărut patru forțe de opoziție viabile:
- Unitate pentru Salvarea Georgiei, o coaliție condusă de fostul partid de guvernământ Mișcarea Națională Unită (ENM), al cărei lider e fostul președinte, acum întemnițat, Mihail Saakașvili;
- Coaliția pentru Schimbare, formată în mare parte din alte personalități afiliate fostului ENM;
- Georgia Puternică, o coaliție ideologică eclectică care a încercat să nu se poziționeze nici ca ENM, nici ca Visul Georgian;
- Pentru Georgia, un partid condus de Giorgi Gakharia, care a fost prim-ministru din partea Visului Georgian între 2019 și 2021, dar apoi s-a despărțit de partid.
În timp ce cele patru forțe manifestă unele diferențe în promisiunile lor preelectorale, politicienii acestora sunt în mare parte uniți în ceea ce privește prioritatea de a înlătura de la putere Visul Georgian și, în cea mai mare parte, și-au îndreptat atenția mai degrabă asupra partidului de guvernământ, decât unul asupra celuilalt.
Toți au semnat o „Cartă georgiană” propusă de președintele Salome Zurabișvili, în care sunt de acord ca, în cazul unei victorii a opoziției, să o lase pe aceasta să formeze un guvern tehnocrat care să restabilească bunele relații cu Occidentul și să abroge cele mai autoritare legi pe care Visul Georgian le-a adoptat în perioada premergătoare campaniei.
Salome Zurabișvili, al cărei mandat se încheie anul acesta, a fost aleasă președintă după ce a candidat independent în 2018, dar a fost susținută de Visul Georgian. De atunci, ea s-a distanțat de partid.
Avantajul partidului de guvernământ
Partidele aflate la guvernare în Georgia au în mod tradițional un avantaj electoral, deoarece pot convinge angajații guvernamentali și familiile acestora să voteze cu puterea.
Observatorii occidentali au apreciat alegerile georgiene anterioare ca fiind viciate, dar legitime.
Cu toate acestea, orientarea autoritară a partidului Visul Georgian și faptul că grupurile de monitorizare a alegerilor au fost considerate „agenți străini” au stârnit temeri că, de data aceasta, ar putea exista mai multe fraude evidente.
Liderii Visului Georgian au declarat că obiectivul lor este de a obține nu doar o majoritate, ci o majoritate constituțională de 113 din cele 150 de locuri din parlament, care le-ar permite o guvernare fără alt partid.
Ei au promis că, dacă vor avea o majoritate constituțională, vor consolida legile anti-LGBT și vor interzice toate partidele majore de opoziție, pe care le consideră responsabile pentru provocarea războiului din 2008 împotriva Rusiei și pentru încercarea de a târî țara într-un nou război.
Având în vedere mizele mari și incertitudinea din jurul rezultatelor, mulți sunt îngrijorați de perspectiva unor tulburări după alegeri.
Pentru prima dată, Georgia va utiliza un nou sistem electronic de numărare a voturilor (fiind păstrat buletinul pe hârtie ca backup), iar rezultatele sunt așteptate la una sau două ore după închiderea urnelor, la ora 20:00, ora Georgiei (ora 19:00 ora României).
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.