În ținutul vinurilor din Georgia, o problemă le domină pe toate celelalte.
„Cea mai mare problemă a noastră e faptul că nu avem prețuri bune pentru struguri”, spune Dimitri Makhvashvili, în timp ce camionul lui portocaliu din epoca sovietică e plin de struguri verzi. Îi duce la o unitate de prelucrare locală.
Prețurile strugurilor sunt stabilite de către stat și sunt o sursă permanentă de nemulțumire.
Anul trecut, fermierii au blocat drumurile din orașului Kvareli, o localitate cu 8.000 de oameni din estul îndepărtat al Georgiei, pentru a protesta față de prețurile mici.
„Munca oamenilor nu e apreciată, fermierii nu au nimic”, se plânge Makhvashvili.
Și nici optimist nu e – luna aceasta vor fi alegeri parlamentare, iar Makhvashvili nu crede că vreun partid va face ceva pentru ei: „Toți spun că vor crește prețurile strugurilor, dar, când ajung la putere, nimeni nu face nimic”.
Alegeri. Context
Votul din 26 octombrie e perceput ca un moment decisiv pentru Georgia - partidele de opoziție îl prezintă ca pe o alegere dură între Rusia și Occident.
Politicienii spun că partidul de guvernământ, Visul Georgian, a orientat țara - care în ultimele două decenii a fost un aliat al SUA și al Europei - către Rusia. Opoziția promite să restabilească relațiile confortabile ale Georgiei cu Occidentul.
Această temă a energizat suporterii opoziției din clasa mijlocie, care provin din mediul urban.
În primăvară, au ieșit cu zecile de mii în stradă ca să protesteze față de ceea ce ei au numit „Legea rusească”, prin care ONG-urilor și organizațiilor de presă care primesc mai mult de 20% din finanțare din străinătate li se cere să se înregistreze.
Însă analiștii și specialiștii spun că mesajele se concentrează pe geopolitică, care nu ar rezona cu cei 70% dintre georgieni, care locuiesc în afara capitalei Tbilisi, și care sunt în primul rând preocupați de problemele vieții de zi cu zi.
O evaluare preelectorală făcută recent în Georgia de Institutul american McCain arată, ca o primă concluzie, faptul că a fost „convingerea multor reprezentanți ai societății civile, ai mass-media și ai opoziției că alegătorii georgieni s-au întors împotriva [Visului Georgian] și văd votul ca pe o alegere între Occident și Rusia”.
„Chiar și cu intimidarea electorală și posibila manipulare, ei sunt încrezători că [Visul Georgian] nu poate câștiga”, continuă raportul.
„Totuși, această convingere a fost contrazisă de cei care urmăresc îndeaproape opiniile alegătorilor și merg în afara capitalei Tbilisi”, se mai arată în raport.
„Aceștia spun că principalele probleme ale majorității georgienilor sunt economia și locurile de muncă, nu aderarea la UE”, la care se adaugă mesajul Visului Georgian conform căruia țara trebuie să ajungă la o înțelegere cu Rusia.
Aceste constatări au fost reluate într-un raport recent privind campania electorală în zonele rurale, realizat de Nino Samkharadze, analist la think tank-ul Institutul Georgian de Studii Politice.
„Dacă partidele comunică cu oamenii din regiuni, o fac nu greșit, ci imprecis”, spune Samkharadze pentru RFE/RL.
„Ei vorbesc despre Europa vs. Rusia, iar localnicilor din, de exemplu, Marneuli sau Svaneti, pur și simplu nu le pasă atât de mult. Este important, desigur, și [georgienii din mediul rural] știu acest lucru, dar zi de zi, când se trezesc, le pasă mai ales, de exemplu, de prețurile produselor lor.”
Lupte pe diverse teme
Mesajele de campanie ale partidului Visul Georgian (VG) nu au fost nici ele concentrate pe problemele de zi cu zi: mai curând, au vorbit despre conservatorismul social, precum legile care interzic ceea ce politicieni VG numesc „propaganda LGBT” și au adoptat teme anti-occidentale, subliniind suveranitatea Georgiei.
Dar, în virtutea faptului că e la putere, Visului Georgian i se atribuie meritul de a se ocupa de problemele cotidiene ale oamenilor, crede Samkharadze.
Oamenii „știu mai multe despre partidul la putere pentru că el e tot timpul acolo”, afirmă Samkharadze.
„Partidul de la putere și guvernul din Georgia sunt, practic, același lucru și se fac schimbări interne - astfel încât primarul de la [Visul Georgian] este reprezentantul [Visului Georgian], nu reprezentantul guvernului pentru ei. Dacă cineva face un drum, înseamnă e construit de Visul Georgian, nu de guvern”, afirmă el.
Iar problemele partidelor de opoziție sunt mult mai mari decât mesajele lor. Nu investesc prea mulți bani în zonele rurale sau în orășele – în mare măsură din cauza lipsei resurselor și a credinței că trebuie să-și concentreze forțele acolo unde au șanse mai mari.
Prin urmare, există doar câteva birouri locale ale partidelor, care sunt greu de găsit și de contactat, spune Samkharadze.
Oamenii de la țară depind într-o măsură mare de serviciile guvernamentale, care sunt controlate de Visul Georgian – așa că sprijinirea opoziției e riscantă.
Toate acestea apar în sondaje.
Un sondaj recent realizat de Caucasus Research Resource Center, un institut de la Tbilisi, arată că alegătorii din afara capitalei sunt mult mai predispuși la a avea încredere în guvernul actual și mult mai puțin la a crede că vreun partid de opoziție le este apropiat.
Obținerea voturilor
În orașul Kvareli, în inima ținutului vinului din Georgia, sunt sute de afișe pentru Visul Georgian lipite pe toți stâlpii de utilități și pe clădirile abandonate. Nu se vede niciun însemn al vreunui alt partid.
„Din păcate, partidele de opoziție nu fac nimic la Kvareli”, spune un localnic care susține opoziția și care a discutat cu reporterii cu condiția păstrării anonimatului de teama represaliilor din partea autorităților locale. „Mi-e chiar teamă, e chiar și mai liniște anul ăsta”, în comparație cu campaniile electorale trecute.
„Tema principală în regiunea Kakheti e prețul strugurilor, în fiecare an”, spune localnicul, care adaugă că partidele de opoziție nu sunt capabile să articuleze un mesaj pe această temă: „Asta e o problemă uriașă”.
În ziua în care reporterii RFE/RL au vizitat zona, era însă ceva activitate a opoziției la Kvareli: Unitate pentru Salvarea Georgiei - blocul de opoziție în care sunt partidele Mișcarea Națională Unită (ENM) și Strategy Aghmashenebeli - ținea un miting.
Dar, conform practicilor georgiene, nu a fost anunțat, iar invitați au fost numai suporterii partidelor.
Kvareli e, într-un fel, fief al ENM: fondatorul partidului, fostul președinte Mikheil Saakashvili, a îndrăgit acest oraș în timpul mandatului său și este creditat pentru dezvoltarea zonei.
A adus aici, frecvent, demnitari străini pentru a le arăta podgoriile zonei. În cele din urmă, și-a cumpărat el însuși o casă aici. Partidul are în prezent șapte locuri în adunarea municipală de 27 de locuri din Kvareli, dominată de Visul Georgian.
Mulți dintre cei de la miting nu sunt, totuși, din Kvareli, ci au venit cu autobuze din alte părți ale regiunii. Majoritatea, în special femeile, s-au îmbrăcat frumos pentru eveniment.
Mitingul a fost gândit pentru media: organizatorii au adus o cameră video urcată pe macara, ca să filmeze cadre puternice, iar chiar înainte de început, un „agitator” strigă la participanți: „Bucurați-vă, aplaudați, fiți entuziaști!”.
Decorul este și el perfect: acțiunea se pretrece la asfințit, pe malurile Lacului Ilia, un loc extrem de frumos de la ieșirea din Kvareli. Partizanii ENM spun că zona a beneficiat pe vremea lui Saakashvili de îmbunătățiri substanțiale, precum o pistă de biciclete și terenuri de volei.
Dar alegerea locului, departe de lume, a însemnat că mitingul a fost vizibil doar pentru cei invitați și pentru viitorii privitori de pe social media. Localnicul care sprijină opoziția, intervievat în aceeași zi, nu știa despre eveniment.
Votanții vor lucruri palpabile
Prețurile vinului au fost, într-adevăr, prioritare pe agenda vorbitorilor de la miting, dar toți s-au întors la problema Rusia vs. Occident.
Levan Bezhashvili, fost guvernator al Kakheti și deputat al partidului de opoziție ENM, a declarat că motivul pentru care prețurile strugurilor sunt scăzute este acela că Georgia vinde o mare parte din vinul său Rusiei, mai degrabă decât Europei și Statelor Unite.
Dacă opoziția ar câștiga, a susținut președintele ENM, Tina Bokuchava, Georgia ar primi un ajutor de 14 miliarde de dolari din partea UE, din care o parte ar merge către agricultură.
Acest tip de platitudini se dovedesc adesea lipsite de substanță, spune analistul Nino Samkharadze, care, în cercetarea, a monitorizat discursurile de campanie ale opoziției din întreaga țară.
„Ei menționează vinul, dar nu într-un mod specific, bazat pe regiune. Ei spun că «vinul nostru ar trebui să fie exportat în UE și, pentru aceasta, trebuie să atingem anumite standarde»”.
Pentru fermieri, însă, aceasta este o perspectivă abstractă, a spus ea: „Ei au nevoie de mai multe detalii. Dacă regiunea X are nevoie de un anumit tip de program de stat în această privință, regiunea Y ar putea avea nevoie de un alt tip de intervenție a statului. Aceasta este ceea ce le lipsește”.
Cu toate acestea, rezultatul alegerilor din 26 octombrie rămâne dificil de prezis, iar nemulțumirea generală față de Visul Georgian ar putea fi suficientă pentru a împinge opoziția spre victorie.
Makhvashvili, șoferul camionului cu struguri, spune că nu s-a decis cu cine va vota – dar nu va fi Visul Georgian.
„Sunt de zece ani la putere și ne lasă într-o stare mai proastă decât era înainte”, povestește el. A sprijinit partidul atunci când a venit la putere, dar mai apoi, atât el, cât și prietenii lui s-au răzgândit: „Am votat în 2012 Visul Georgian, dar, de atunci, nimeni nu a mai votat pentru ei”.
La acest articol a contribuit Elene Kobakhidze de la Serviciul Georgian al RFE/RL.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
