Linkuri accesibilitate

Cum folosesc cartelurile columbiene Portul Constanța pentru a aduce tone de droguri în Europa


Containerele din Portul Constanța ascund uneori și droguri provenite din America de Sud.
Containerele din Portul Constanța ascund uneori și droguri provenite din America de Sud.

Drogurile produse în Columbia ajung în România prin Portul Constanța atunci când este vorba de cantități importante, de la peste 10 kilograme la câteva tone. Alte rețele apelează la cărăuși români sau chiar la serviciile de coletărie, așa cum reiese din rapoartele DIICOT consultate de Europa Liberă.

Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT) a descoperit în luna iulie două rețele de traficanți care transportau în România droguri originare din Columbia, America de Sud.

Printre membrii rețelelor au fost identificate și persoane din această țară, pe care organizațiile internaționale o plasează în topul mondial al producătorilor de stupefiante.

Conform datelor obținute de la DIICOT, 40% din drogurile care sunt comercializate în Europa sunt produse în Columbia. Una dintre rețelele descoperite în luna iulie aducea drogurile prin Portul Constanța.

Un raport publicat săptămâna aceasta de The Global Initiative Against Transnational Organized Crime numește Portul Constanța drept una dintre cele mai importante porți de intrare în Balcani pentru drogurile din America de Sud.

Droguri sintetizate în granule de pământ și de cafea

La începutul lunii iulie, DIICOT a descoperit în Arad o rețea care aducea droguri în România prin Portul Constanța. Drogurile erau ascunse în pământ sintetic de flori. Polițiștii și procurorii au descoperit o rețea de două persoane care deținea 32 de kilograme de cocaină.

În urma descinderilor, autoritățile au confiscat 610 saci cu pământ de flori care ar fi amestecat cu cocaină. Pământul nu era natural, ci unul sintetizat, folosit în agricultura din multe țări, care permite cultivarea de legume (celebrele roșii care se strică greu sunt cultivate în astfel de pământ) sau flori.

Separarea drogurilor se făcea într-un laborator improvizat din Oradea, județul Bihor, au mai descoperit anchetatorii.

Surse din anchetă ne-au precizat că deși DIICOT a avut informații că drogurile erau în transportul cu saci de pământ, analizele făcute de procurori nu au descoperit substanțele interzise.Pământul comandat din Columbia a stat două luni în Portul Constanța pentru verificări. În cele din urmă, autoritățile din Portul Constanța i-au dat liber la vamă.

O sursă a Poliției a oferit apoi informația că drogurile nu sunt ascunse în saci, ci sunt introduse in granulele de pământ sintetic și urmează să fie separate chimic într-un laborator, așa cum ne-au precizat surse din anchetă.

În același laborator din satul Zece Hotare, comuna Șuncuiuș din județul Bihor, o altă rețea extrăgea drogurile provenite din Columbia din granulele de cafea.

Drogurile din America de Sud care intră în Europa prin România ajung în mare parte în Vestul Europei. Însă, o parte dintre acestea rămân în România, unde sunt comercializate în special tinerilor.
Drogurile din America de Sud care intră în Europa prin România ajung în mare parte în Vestul Europei. Însă, o parte dintre acestea rămân în România, unde sunt comercializate în special tinerilor.

Această grupare era formată din doi columbieni, doi români și un om de afaceri israelian stabilit în București. De această dată, cocaina intra în țară în bagajele unor cărăuși care veneau cu avionul în România. În bagaje, aceștia aveau și pachete de țigări pe care au declarat că vor să le ofere cadou.

Potrivit unor surse judiciare, chimistul care se ocupa de extragerea cocainei prin procedee chimice este un columbian. De asemenea, acesta ar fi și un „sicario”, termen cu care în Columbia este denumit un asasin plătit.

Toate persoanele din cele două grupări au fost reținute pentru 30 de zile sau au fost plasate în control judiciar.

Interlopii români doresc să se afirme

România reprezintă o rută de rezervă a traficului de droguri din America de Sud, principalele rute sunt spre state din Vestul Europei.

Cum problema cea mai mare a traficanților din America Latină nu este producerea și vânzarea, ci transportul cocainei, rutele de rezervă sunt uneori preferate de narcoinfractori.

„România, ca și Bulgaria, Moldova și Ucraina sau Turcia, prin porturile de la Marea Neagră, reprezintă o alternativă viabilă, ocolitoare, de introducere a cocainei în Europa. Facilitățile oferite de portul Constanța și influența unor elemente cu caracter criminogen în administrația organelor de control și entităților economice din porturile de la Marea Neagră creează premisele utilizării acestei alternative”, ne-a explicat un procuror DIICOT.

Unul dintre românii implicați în dosarele realizate de DIICOT în această lună era chiar stabilit în Columbia unde e și căsătorit. Anchetatorii au observat încă din 2018 o legătură tot mai strânsă între criminalitatea românească și cea din America de Sud.

„Cetățenii români stabiliți în statele din America de Sud contribuie activ la crearea unor legături stabile - capete de pod - pentru grupările de trafic de droguri interesate de dezvoltarea unor alternative la rutele consacrate în traficarea cocainei. De asemenea, cetățenii români stabiliți în străinătate contribuie la crearea unor legături infracționale cu grupări implicate în traficul de cocaină”, se precizează într-un raport al DIICOT din acest an.

Portul Constanța

Avantajul introducerii drogurilor prin România este lipsa infrastructurii de control. Așa cum observă și specialiștii de la The Global Initiative Against Transnational Organized Crime, în Portul Constanța mare parte a containerelor sunt controlate la mână, după ce un angajat al Vămii decide că un container prezintă un risc mai ridicat să aibă ascunse produse ilegale.

„Portul Constanța rămâne o alternativă de introducere a marilor cantități de cocaină în Europa. Cocaina provenită din America de Sud este introdusă în Europa de grupările transnaționale folosind rute diversificate, metode de disimulare sofisticate, România reprezentând o alternativă viabilă prin facilitățile oferite de porturile de la Marea Neagră”, se precizează într-un referat al DIICOT care privește traficul de droguri prin România.

Dezavantajul introducerii drogurilor prin România este că aceste substanțe trebuie apoi să mai treacă o dată prin controale de frontieră pentru a ajunge în statele europene dezvoltate din Vest. Asta pentru că România nu face parte din spațiul Schengen.

„După introducerea cocainei în România, această urmează ruta balcanică spre Europa de Vest. Infrastructura infracțională dezvoltată pentru traficarea marilor cantități de heroină și drogurilor sintetice este folosită și pentru traficarea cocainei. Această infrastructură este disimulată cu activități comerciale legitime care să evite eventuale analizele de risc”, se mai precizează într-un raport al DIICOT legat de traficul de droguri.

„Paradisul” traficanților

În raportul realizat de The Global Initiative Against Transnational Organized Crime, principalele concluzii referitoare la România sunt:

  • „Portul Constanța este cel mai mare port comercial din Marea Neagră și o poartă de intrare în UE, inclusiv prin fluviul Dunărea. Locația sa și unele elemente criminogene, inclusiv corupția la scară largă în rândul funcționarilor vamali și al portului ofițerii de conducere, au făcut din portul un magnet pentru rețelele criminale românești și străine, mai ales din Turcia și Bulgaria”, spun reprezentanții organizației internaționale.
  • Portul românesc este un bun exemplu de „paradisuri sigure” pentru traficanți.
  • „Reputația unui port poate face din el un magnet criminal. De exemplu, la un moment dat, trebuie să se fi răspândit vestea că Portul Constanța are o securitate slabă și nu are scanere. Până în 2019, a fost în afara radarului de aplicare a legii ca un potențial hotspot pentru droguri – exact tipul de reputație care l-ar face atractiv pentru traficanții care doresc să exploateze un punct de intrare”, se mai precizează în raportul The Global Initiative Against Transnational Organized Crime.
  • Reprezentanții organizației internaționale au purtat discuții și cu un oficial al Pazei de Coastă, așa cum reiese din raportul The Global Initiative Against Transnational Organized Crime. Oficialul român le-a transmis experților că multe dintre cele 246 dosare penale instrumentate în Portul Constanța au fost legate de fraudă vamală și de importurile de produse contrafăcute.

Cazuri

Procurorii DIIOCOT au trimis în judecată, în toamna anului trecut, opt traficanți de droguri, implicați într-o rețea internațională care tranzita mari cantități de heroină prin România, în acest caz fiind realizată în luna mai o captură record de 1,4 tone heroină în Portul Constanța.

Substanțele interzise au fost descoperite de anchetatori în luna mai 2021, în urma unor percheziții. Drogurile erau produse în America de Sud și urmau să ajungă în state din Uniunea Europeană.

În luna martie 2019, poliția a descoperit pe plaja din Sfântu Gheorghe o tonă de cocaină de puritate 90%, presa scriind atunci despre strania defecțiune a sistemului de supraveghere la graniță.

DIICOT a stabilit că era vorba de un transport de trei tone de cocaină, produsă în special în Columbia și care era transportată de o rețea stabilită în Brazilia. Drogurile urmau să fie vândute în Europa de Vest, dar poarta de intrare pe continent era România. Din probele procurorilor a reieșit că rețeaua din America de Sud era sprjinită de români și sârbi care acționau în România. Puritatea cocainei era de 90%.

Procurorii DIICOT au descoperit în anul 2016 o cantitate de 2,3 tone (2300 de kilograme) de cocaină de puritate 60% într-un container de pe un vas venit în Portul Constanța. Vaporul plecase dintr-o din America de Sud.

  • 16x9 Image

    Marian Păvălașc

    A intrat în echipa Europa Liberă în ianuarie 2021. Este un jurnalist freelancer care își propune să publice știri importante, dar și reportaje, investigații. A intrat în presă în primii ani ai studenției, în urmă cu 15 de ani, atunci când a început să scrie pentru un cotidian din Galați. 

XS
SM
MD
LG