Linkuri accesibilitate

Traficanții de persoane câștigă războiul cu ANITP, o agenție națională nefuncțională


Trei sferturi dintre victimele traficului de persoane din Europa provin din România

De opt ani, România are o Agenție Națională Împotriva Traficului de Persoane (ANITP), înființată în subordinea Ministerului de Interne. Organizația propune strategii, distribuie pliante în vederea prevenției, consiliază victime, răspunde la telefoane gratuite, organizează semninarii și mese rotunde cu un rezultat dezarmant: trei sferturi dintre victimele traficului de persoane din UE provin din România.

George Adrian Petrescu, șef ANITP
George Adrian Petrescu, șef ANITP

Agenţia are atribuții clare - elaborează proiectul strategiei naţionale împotriva traficului de persoane, evaluează activităţile desfăşurate de instituţiile publice în domeniul traficului de persoane și formulează propuneri pentru modificarea şi completarea legislaţiei în domeniul său de activitate.

Rezultatele ANITP se lasă însă așteptate, în condițiile în care traficul de persoane a explodat în ultimii ani, România fiind ţară sursă principală pentru traficarea victimelor în scopul exploatării sexuale şi a exploatării prin muncă forţată în Europa.

Comisarii șefi fac prevenție

Agenția care ar trebui să prevină traficul de ființe este condusă de doi comisari șefi, Axel Nicolae și George Adrian Petrescu. În fotografiile oficiale, cei doi par că se laudă cu ceasurile pe care le poartă la mână, nu cu acțiuni concrete care să scoată România de pe lista țărilor exportatoare de persoane vulnerabile exploatate în Europa.

Potrivit unui răspuns transmis către „Radio Europa Liberă” în baza legii privind liberul acces la informațiile de interes public, Agenția operează cu 78 de ofițeri și subofițeri în cele 15 centre regioane. Potrivit datelor publice, veniturile acestora variază între 6.100 de lei și 8.400 de lei în cazul ofițerilor care ocupă funcții de comandă și între 2.500 și 6.700 de lei în cazul celor fără funcții.

Trei sferturi din victimele traficului de carne vie sunt din România

Un raport, din 2018, al Comisiei Europene, arată că în perioada 2015-2016, aproape trei sferturi (74%) dintre victimele traficului de persoane din Uniunea Europeană proveneau din România.

Mai mult de jumătate dintre victimele de origine română, în procent de 61%, au fost recrutate pentru exploatare sexuală.

Același raport arată că autoritățile din România au identificat 2.777 de persoane implicate în traficul de persoane. Dintre acestea, doar 737 fuseseră aduși în fața judecătorilor.

Pe site-ul instituției sunt trecute două telefoane, la care victimele traficului de persoane pot suna pentru a cere informații sau asistență psihologică. Agenția ne-a comunicat că în primele zece luni, apelanților le-au fost furnizate „informaţii cu caracter preventiv, care urmăresc reducerea gradului de vulnerabilitate a acestora din punct de vedere informaţional şi, de asemenea, sunt desfăşurate activităţi specifice mecanismului de identificare şi referire a victimelor traficului de persoane”.

Telefoane fără folos

În lipsa unor campanii de popularizare a acestor numere de telefon, în acest an au fost doar 67 de apeluri relevante, din 2.701 de apeluri înregistrate. „Numărul 0800 800 678 este apelabil gratuit din România, iar numărul 0040 21 313 31 00 este cel din spatele liniei TelVerde, care poate fi apelabil și din străinătate. În intervalul ianuarie – octombrie 2019, la nivelul liniei TelVerde, a fost înregistrat un număr total de 2701 apeluri telefonice, având diferite conţinuturi. Dintre acestea, aproximativ 67 de apeluri au vizat specificul Agenției. Un mare procent din totalul apelurilor a constat în apeluri test şi alte tipuri de probleme care nu se încadrau în domeniul de activitate al ANITP sau al Ministerului Afacerilor Interne”, se arată în răspunsul Agenției.

În 2018, au fost înregistrate 3.404 apeluri, dintre care doar 13 au reprezentat posibile cazuri de trafic.

Din mii de telefoane, doar 9 cazuri au mers la DIICOT

Maximilian Axel Nicolae
Maximilian Axel Nicolae

Am mai întrebat ANITP câte sesizări, rezultate în urma analizelor proprii, privind suspiciuni de trafic de persoane au făcut către DIICOT. Ni s-a comunicat că de la începutul anului, ”(...) au fost primite și referite către Direcția de Combatere a Criminalității Organizate 9 posibile sesizări de trafic de persoane”. Dintre acestea, doar două s-au materializat cu dosare penale deschise la sesizarea ANITP.

Dar totuși, ce a făcut ANITP în primele zece luni ale anului?

A evaluat nevoile de asistență pentru 254 de victime și a asigurat „coordonarea” în procesul penal pentru 172 de victime ale traficului de persoane. Adică le-a asigurat transportul de acasă la instanța de judecată și înapoi.

  • ”În perioada 01.01.2019-30.06.2019, personalul ANITP a evaluat nevoile individuale de asistență pentru un număr de 254 de victime, informându-le cu privire la drepturile pe care le au și la modalitățile de accesare a acestora. Un număr de 125 de victime au acceptat referirea spre asistență, astfel: 68 de victime au fost referite către instituțiile publice, 39 victime referite către ONG și 18 victime au fost referite către sistemul dual de acordare a serviciilor sociale, atât de către instituții publice, cât și de către ONG”, se mai arată în răspunsul instituției.

Bani pe seminarii și filme documentare

În cadrul proiectelor pe care le-a avut sau le are are în derulare începând cu 2018, în calitate de partener, Agenția a instruit 100 de lucrători, a finanțat producția a două filme documentare privind traficul de persoane, producția a 132.832 de materiale de promovare a campaniilor, organizarea a 42 de mese rotunde și promovarea mesajului campaniei prin intermediul a 34 de panouri publicitare stradale. Valorarea totală a acestor proiecte în care ANITP este partener este de câteva zeci de milioane de euro.

Autoritățile române sunt depășite de amploarea traficului de ființe umane. Între 2017 și 2018, s-au înregistrat 1.598 dosare penale privind traficul de persoane, traficul de minori și proxenetism. Dintre cele 1.598 de dosare, în anul 2018 au fost înregistrate 498, privind 884 făptuitori, din care 40 sunt autori necunoscuți. Conform datelor oficiale, anul trecut au fost înregistrate 431 dosare penale pentru exploatare sexuală, 40 de dosare pentru exploatarea prin muncă și 21 de dosare pentru exploatarea prin cerșetorie.

În 2018 au fost soluționate 532 de dosare penale privind acest gen de fapte. Dintre acestea, 100 au fost trimise în judecată, 52 au fost declinate sau disjunse, 44 reunite și restul clasate.

De cealaltă parte, numărul total al persoanelor condamnate definitiv, în anul 2018 de către instanțele din România, pentru infracțiuni de trafic de persoane a fost de 130, dintre care doar 87 condamnate la închisoare cu executare.

Deși numărul dosarelor a scăzut an de an, acest lucru nu se întâmplă din cauza măsurilor luate de autorități. Descurajate de lipsa de reacție a celor responsabili și de procedurile judiciare greoaie, victimele refuză să depună plângeri împotriva traficanților. Astfel, toate aceste drame rămân necunoscute și autorii lor nepedepsiți.

Critici internaționale ignorate

Ineficiența acestei abordări privind combaterea traficului de ființe umane a fost remarcată și de partenerii internaționali ai României. Astfel, în 2019, raportul Statelor Unite pentru România privind traficul de persoane a retrogradat țara noastră și a inclus-o în Nivelul 2 a Listei de monitorizare.

  • Guvernul nu a avansat. Autorităţile au identificat un număr considerabil mai mic de victime, continuând declinul multianual al acestor eforturi.
  • Corupţia endemică şi presupusa complicitate la infracţiuni de trafic de persoane au continuat nepedepsite, în special în cazul funcţionarilor publici care exploatau minore aflate în centre de plasament de stat.
  • Judecătorii nu au beneficiat de pregătire specializată pentru cazurile de trafic de persoane şi lucrul cu victimele, ceea ce a avut efecte negative asupra protecţiei martorilor, returnării victimelor şi condamnării traficanţilor.
  • Insuficienta finanţare de către guvern a serviciilor de asistenţă şi protecţie a continuat să fie o problemă, lăsând majoritatea victimelor neprotejate, predispuse la noi traume şi vulnerabile la noi acte de trafic de persoane.

S-au rezumat la tăiat amenzi

O altă critică din document privește lipsa prevenției în astfel de cazuri. Astfel, ”Observatorii au raportat faptul că autorităţile nu au identificat anticipat victimele, în special în locuri cheie precum centrele de plasament, iar identificarea a avut loc în general după demararea unei anchete penale. Observatorii au semnalat de asemenea faptul că autorităţile au amendat persoanele implicate în activităţi de prostituţie, chiar dacă acestea erau minore, fără a căuta indicii de trafic de persoane”, se mai arată în Raport.

Facebook Forum

XS
SM
MD
LG