Bună dimineața, dragi prieteni,
Între două valuri Covid, o amenințare de război în regiune și știrile politice obișnuite, se apropie Sărbătorile. Esența succesului e lista și gânditul din timp. Contrar legendelor urbane, nimic nu apare peste noapte. Nici Moș Crăciun, nici protecția oferită de vaccin.
Iată principalele știri:
- Noua tulpină Omicron provoacă îngrijorare, inclusiv pe fondul avertismentelor psihologilor că izolarea și restricțiile lasă într-adevăr urme. Cum pot fi combătute?
- Vladimir Putin ar vrea discuții urgente legate de „planurile NATO” în Ucraina. Uniunea Europeană a intrat oficial în etapa deterrent, descurajarea adversarului.
- Consiliul Superior al Magistraturii a decis ieri cu majoritate de voturi, excluderea magistratului Cristi Danileț, un vocal promotor al reformelor.
Restricțiile, departe de final. Care sunt armele anti-stres?
Mai multe publicații internaționale dedică articole ample efectelor psihologice care nu sunt deloc neglijabile. New York Times face o trecere în revistă a valului global de anxietate și depresie provocat de izolare.
Articolul începe cu o butadă. Un parizian îi spune medicului: „Am venit pentru a cincea doză contra valului cinci. Sau invers”. Aș completa cu una românească: „Pfizer, Moderna și AstraZeneca urează abonaților săi Sărbători Fericite!”. Tocmai am făcut a treia doză de vaccin, înțeleg perfect mesajul...
Soluțiile variază de la evitarea pe cât posibil a singurății, folosirea dreptului la de-conectare de la email/Teams/Zoom, etc, pentru că biroul e acasă a înmulțit de fapt orele de muncă și, mai ales, cu respectarea măsurilor de protecție, ieșiți din casă. De la exercițiu fizic la evenimente în aer liber care înseamnă implicit socializare, toate sunt de folos.
Riscurile provocate de stresul și fricile pandemiei sunt serioase. Printre efectele secundare, inclusiv îmbătrânirea prematură, după cum remarcă Times. Potrivit unui studiu Yale, dacă anul trecut proporția celor care admiteau că sunt afectați era de 33%, anul acesta proporția a sărit la 50%.
Cât despre discuțiile în contradictoriu între vaxxeri și anti-vaxxeri, potrivit altui articol din Times, acestea sunt similare celor din România sau de aiurea. Concluzia autoarei: în ciuda divergențelor, țin la vecinii mei și sper să îi conving.
Despre cum te poți adresa unui anti-vaxxer convins, au vorbit psihologii citați recent de noi. O listă de soluții care se poate dovedi salvatoare de vieți.
Din păcate însă, nu în toate cazurile vorbind de candoare și „alegeri personale”. După cum a constatat Europa Liberă, România verde pe harta verde a Covid, un fapt real, a devenit virală ca propagandă anti-vaccin, cu omiterea adevărului esențial: bolnavii de Covid sunt puțini acum pentru că în octombrie și noiembrie, prea mulți au murit.
De ce dezinformările au atât de mult succes printre români? Cel puțin o parte a răspunsului ține de excelenta analiză a prof. Andrei Țăranu, publicat de Spotmedia: Anomia românească. Neasumarea niciunui sistem de valori. Politologul Denis de Rougemont invoca anomia în 1942, în contextul nazismului. „Partea Diavolului” nu expiră...
Vladimir Putin cere „discuții urgente”
The Guardian notează pe prima pagină că liderul rus, Vladimir Putin i-a cerut la telefon premierului britanic, Boris Johnson „discuții urgente” cu privire la planurile NATO în privința Ucrainei.
Pe scurt, Rusia vrea un acord ștampilat și parafat cu NATO: Kremlinul cere asigurări că Ucraina nu va fi niciodată membră NATO. De altfel, de la începutul tensiunilor, Rusia își justifică operațiunile militare la frontierele Ucrainei acuzând NATO că intră în zona sa tradițională de influență.
Potrivit The Guardian, premierul britanic a exprimat „o profundă îngrijorare cu privire la desfășurarea de trupe la frontierele Ucrainei” și l-a avertizat pe Vladimir Putin că „orice acțiuni destabilizatoare ar fi o greșeală strategică care ar avea consecințe semnificative”.
Rusia a primit un mesaj similar și din partea Uniunii Europene, după reuniunea de ieri, luni, 13 decembrie, a miniștrilor de externe din statele membre. Potrivit colegilor de la Europa Liberă în limba engleză, șeful diplomației europene, Josep Borrell, a spus textual că „Uniunea Europeană a intrat în etapa descurajării adversarului” - „We are in deterrent mode”.
Deterrence este un termen binecunoscut militarilor, folosit frecvent în Războiul Rece, atunci când adversarul era URSS, entitate politică atât de iubită de Vladimir Putin. Aviz primarilor și vice-primarilor care au considerat că e ok să-și expună planurile de modernizare ambasadorului rus. O analiză extrem de utilă publică Deutche Welle, sub semnătura Sabinei Fati.
Excluderea judecătorului Danileț, val de critici contra CSM
Toată presa românească tratează știrea legată de hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii de a-l exclude pe judecătorul Cristi Danileț din rândul magistraților. „Prejudiciile de imagine” invocate de CSM sunt criticate drept disproporționate.
Unii, la unison cu valul de critici, precum scriitorul Mircea Cărtărescu, folosesc termeni vehemenți. Pentru experți, e clar că lui Cristi Danileț, un vocal judecător reformist, i s-au plătit polițe. Cum a fost posibil? Problemă sistemică.
Libertatea atrage atenția pe de altă parte că CSM a sancționat alți cinci judecători. Unul singur însă cu excludere. Folositoare așezare în context.
În rândul știrilor politice, vă recomand exclusivitatea Europei Libere legată de realismul premierului Ciucă cu privire la intrarea României în Schengen, dar și informațiile din Adevărul despre cum PSD vrea neapărat prefecți în județele pe care le controlează.
Alte subiecte:
- RFI notează că fostul ministru de Interne francez, Claude Gueant, a fost condamnat la închisoare pentru deturnare de fonduri. O afacere din vremea când era șef de cabinet al fostului președinte al Franței, Nicolas Sarkozy.
- BBC publică o consistentă analiză despre impactul boicotul Jocurilor Olimpice din China anunțat de Statele Unite, Australia și Marea Britanie îl au asupra autorităților de la Beijing.
Nu uitați că despre aceste subiecte sau despre altele, ne puteți scrie la treiminute@rferl.org.
Toate cele bune, ne revedem mâine,
Elena
