Bună dimineața, dragi prieteni,
Presa occidentală tratează pe larg incidentul provocat de declarația imprudentă a lui Emmanuel Macron potrivit căreia trupe franceze/NATO ar putea lupta în Ucraina. Replica cea mai categorică a venit de la cancelarul german, Olaf Scholz.
Iată principalele știri ale dimineții:
- Majoritatea statelor NATO se abțin să provoace Rusia și declară că nu vor trimite trupe în Ucraina, posibilitate care nu a fost exclusă de președintele Franței. Între acestea, Statele Unite, Germania, Marea Britanie.
- Reuniunea de la Praga a țărilor de la Vișegrad s-a încheiat cu o ruptură de facto: Polonia și Cehia susțin puternic Ucraina, Ungaria lui Viktor Orban și Slovacia lui Robert Fico ar vrea pace rapid, indiferent de costurile teritoriale pentru Kiev.
- Liderii PSD și PNL se îndreaptă spre decizia de a devansa prezidențialele până în septembrie. Nu e greu de înțeles de ce, vedeți imediat.
Președintele Macron, erou salvator 24h
Mulți ucraineni se vor fi entuziasmat probabil când l-au auzit pe liderul francez spunând luni: „Vom face orice va fi nevoie ca să ne asigurăm că Rusia nu va câștiga acest război” și, mai ales, explicând că o anumită desfășurare de trupe/ elements of deployment” ar putea fi necesară: „Nu am căzut încă de acord cu toți aliații să trimitem oficial soldați pe teren, dar nu excludem acest lucru”.
Reacția prudentă a liderilor NATO - care se tem de extinderea catastrofală a conflictului - a venit însă imediat.
BBC notează că țările NATO resping ideea desfășurării de trupe în Ucraina, începând cu Statele Unite, Germania și Marea Britanie.
După ce știrea că Franța ar fi dispusă să trimită trupe în Ucraina, multe cancelarii NATO au anunțat contrariul. Corul precizărilor a fost oprit în forță de cancelarul Scholz care a scris pe Twitter, autoritar: „Nicio țară europeană sau NATO nu va trimite trupe în Ucraina”.
Politico observă că nici măcar Franța nu și-ar urma președintele într-o întreprindere atât de riscată și cu mize atât de mari. Și nu e vorba, comentează publicația, de radicalii de dreapta, respectiv de stânga, Le Pen și Mélenchon, care i-au reproșat că se joacă cu „viețile copiilor Franței”. E vorba inclusiv de votanții moderați.
Sigur că purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Vladimir Peskov, nu a pierdut ocazia să avertizeze că vor urma consecințe dacă NATO va trimite trupe în Ucraina. Dar jocul era cumva deja pierdut.
Veleitățile de mare strateg și lider ale lui Emmanuel Macron au înregistrat încă o înfrângere răsunătoare. Probabil nu la fel de gravă ca eșecul din februarie 2022 de a-l convinge pe Vladimir Putin să nu atace Ucraina, la masă albă de 6 metri de la Kremlin (iată contextul oferit atunci de Europa Liberă), dar notabilă.
Totuși Palatul Elysee transmite că președintele Franței își menține punctul de vedere, informează Le Monde. O face după o deschidere ironică în care amintește că în urmă cu câteva luni, cuvântul de ordine al lui Emmanuel Macron era: „să nu umilim Rusia”.
Grupul de la Vișegrad mai există numai cu respirație artificială
Editorul pentru chestiuni europene al Europei Libere, Rikard Jorziak remarcă într-o succintă analiză că întâlnirea țărilor de la Vișegrad, de ieri, marți, 27 februarie, de la Praga, a evidențiat o dată în plus diferențele majore de vederi dintre Varșovia și Praga, pe de o parte, și Budapesta și Bratislava, pe de altă parte.
Din acest motiv, continuă comentariu, mai interesantă a fost întâlnirea dintre premierii polonez și ceh, care s-au văzut în dimineața dinaintea reuniunii, decât reuniunea în sine. Pe scurt, cei doi s-au înțeles cum să cumpere cât mai multe arme de la terțe părți și să le livreze de urgență Ucrainei.
De partea cealaltă, maghiarul Viktor Orban și slovacul Robert Fico pledează pentru pace cât de curând posibil, un mesaj care se aude frecvent de la Moscova. Pace cât mai repede ar însemna pierderi teritoriale imense pentru Ucraina și instaurarea la Kiev a unui regim marionetă, la fel de autoritar ca cel din Federația Rusă.
Apropo, avocatul lui Alexei Navalnîi, omul care în ultimele zile a ajutat-o pe mama opozantului să recupereze corpul neînsuflețit și atât chinuit al copilului ei, a fost arestat.
Atât de chinuit? Europa Liberă înfățișează cu dovezi de dată foarte recentă că regimul de încarcerare la care sunt supuși deținuții politici în Rusia echivalează cu o condamnare la moarte.
O premieră: alegeri prezidențiale în septembrie
Digi24 și multe alte media românești dau drept sigură decizia Coaliției PSD-PNL a ține alegerile prezidențiale, în septembrie.
Nu e clar dacă organizarea scrutinului va afecta începerea unui nou an școlar, dar acesta este un aspect secundar, nu-i așa?
Prezidențiabilul PSD, Marcel Ciolacu, are încă și mai multe șanse să devină locomotiva partidului pentru alegerile generale care rămân în noiembrie.
Dacă se va bucura sau nu de sprijinul actualilor parteneri de coaliție, rămâne de văzut.
Alte subiecte:
- NYT îi face un portret memorabil soției opozantului rus, Alexei Navalnîi, Iulia. O figură simbol, cu un chip de regină sau viitoare primă-doamnă.
- Președintele Biden a cîștigat alegerile primare democrate în statul Michigan, dar cu foarte mulți alegători „neangajați” care îi reproșează că tolerează dezastrul umanitar din Gaza.
- Coreea de Sud și Japonia înregistrează cele mai scăzute rate ale natalității din ultimii ani. O situație care ar duce, în cazul Coreei de Sud, la o înjumătățire a populației până în 2100.
Toate cele bune, ne revedem mâine,
Elena
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
