Puțini europeni își imaginau acum un an că acumularea de forțe ale Rusiei la granițele Ucrainei va duce la tipul de război devastator pe care l-a declanșat Vladimir Putin pe 24 februarie 2022.

Semnalele au existat, avertismentele SUA la fel, dar a existat și speranța, și chiar convingerea, că timpul războaielor violente, cu civili uciși, blocuri bombardate, violuri și execuții sumare a apus pe continentul european.

Cu mult înainte de 24 februarie 2022 se vorbea despre intenții de „răsturnare a guvernului de Kiev”, despre atacuri cibernetice, dar nu de uciderea cu cruzime a civililor.

Vladimir Putin a năruit speranțele și a confirmat avertismentele - inițial americane, apoi și ale Marii Britanii – că acumularea de forțe ruse la granița cu Ucraina (în Rusia, la est, dar și în Belarus, la nord, unde începuse un presupus exercițiu militar comun), la final de 2021, risca să se transforme în cel mai violent război din Europa de după al Doilea Război Mondial.

Ordinul de invadare a Ucrainei, pentru „salvarea” poporului rus, a fost dat în dimineața zilei de joi, 24 februarie 2022.

Multe voci identifică „punctul zero” al actualului război ca fiind, de fapt, anul 2014, când contrazicând o declarație anterioară, Vladimir Putin a pus la cale și a anexat ilegal Peninsula Crimeea fără consecințe ferme.

Dar sentimentele lui Vladimir Putin față de Ucraina fuseseră exprimate încă din 2008, la București, la summit-ul NATO la care Georgia și Ucraina au primit promisiunea unei viitoare aderări la Alianță, dar nu și așa-numitul „Membership Action Plan”, acordat în acel moment Albaniei și Croației.

În discursul de la București, transcris de agenția ucraineană Unian, Vladimir Putin nu a vorbit, ca în februarie 2022 despre „de-nazificare și de-militarizare”, dar a avertizat că Rusia are interese în Ucraina.

Putin a spus la acea vreme, acum 15 ani, că apropierea Ucrainei de NATO ar „complica lucrurile”, că Ucraina, în forma actuală a fost „creată” de Uniunea Sovietică, după al Doilea Război Mondial, când „și-a primit teritoriile din Polonia, Cehoslovacia, din România – și nu și-a rezolvat toate problemele cu România la granița de la Marea Neagră. Apoi, a primit teritorii uriașe din Rusia în estul și sudul țării", spunea Vladimir Putin la București.

În 2022, odată cu anunțul invaziei, pretindea, pus și simplu, că „Rusia nu poate să se simtă în siguranță, să se dezvolte, să existe cu o amenințare constantă care emană de pe teritoriul Ucrainei moderne”.

„Apărarea” poporului rus a fost invocată de Putin și în 2014, când a revendicat Crimeea după înlăturarea regimului pro-rus de la Kiev în urma anilor de revolte populare din Ucraina cunoscute drept „Maidan”, Euromaidan și apoi „Revoluţia demnităţii”.

Tot din 2014, așa-numiții „omuleți verzi” - militari ruși fără însemne oficiale - au intrat în estul Ucrainei, în Donbas, de unde au luptat alături de separatiști în toți cei opt ani scurși până în 2022. Opt ani în care Vladimir Putin pretinde că Ucraina ar fi desfășurat un „genocid” împotriva etnicilor ruși pe care el a decis să îi „salveze”.

În iulie 2021, într-un amplu eseu publicat de Kremlin, Vladimir Putin desființa, pur și simplu, cu explicații istorice greu de urmărit, suveranitatea Ucrainei. La finalul anului, a trecut la fapte.

Scurtă cronologie a faptelor care au precedat invadarea Ucrainei

În fața amenințărilor Rusiei dinaintea datei de 24 februarie 2022, Occidentul a avut două abordări:

• SUA au avertizat constant în cancelarii, dar și public, că Rusia pregătește o invazie și au transmis mesaje ferme Kremlinului despre potențialele consecințe.
• Franța și Germania (părți ale așa-numitului Format Minsk – un demers diplomatic care ar fi fost menit să rezolve, după 2014, conflictul din estul Ucrainei) explorau activ reducerea tensiunilor prin dialog cu Vladimir Putin.

Datele apărute după război arată că SUA au condus ofensiva de informare a aliaților cu privire la pericol și că, în lipsa unor alte soluții, au decis să spună și public mai multe decât în mod obișnuit.

Pe 19 ianuarie 2022, președintele Americii, Joe Biden, nu mai ezita să vorbească deschis, în conferințe de presă, despre pericolul unui război.

O serie de analize The Washington Post, publicate vara trecută, descriu în detaliu cum SUA „s-au chinuit” să îi convingă pe aliații NATO, și chiar pe ucraineni, că Putin pregătește o invazie care viza întreg teritoriul Ucrainei, nu doar regiunile separatiste.

Serviciile de informații americane îi prezentaseră dovezile președintelui Biden în octombrie 2021, în Biroul Oval de la Casa Albă.

Avertismentele SUA au fost urmate de o activitate diplomatică intensă și de multiple discuții cu partea rusă, care a plusat cu cereri inacceptabile pentru aliați, inclusiv garanții că Ucraina nu va adera niciodată la Alianță sau retragerea trupelor NATO din România și Bulgaria.

Acestea au fost respinse, dar în ianuarie 2022, continuau negocierile despre nivelul de înarmare nucleară sau sistemul de apărare anti-rachetă din Europa (din care face parte și România prin baza americană de la Deveselu). Oficialii ruși se întâlneau în continuare pentru discuții cu cei ai NATO, respectiv ai Statelor Unite.

Pe 2 februarie 2022, SUA anunță suplimentarea militarilor americani din Europa. România avea să primească încă 1.000 de soldați.

Pe 11 februarie, într-o vizită anunțată cu doar o zi înainte, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, vorbește în România, la baza Mihail Kogălniceanu/jud. Constanța, despre riscul real ca Rusia să invadeze Ucraina.

Resursele diplomatice nu ar fi fost epuizat în februarie, insista președintele Franței, Emmanuel Macron, care merge pe 7 și 8 februarie la Moscova, într-o vizită nu doar criticată, ci și ironizată de mulți experți de politică externă.

La Moscova, Macron s-a expus unui Vladimir Putin sfidător, care l-a plasat, prin atitudine și declarații, într-o poziție de inferioritate.

Într-un discurs despre soluții diplomatice pe termen lung, care ar fi urmat să continue „în săptămânile următoare” și să dezvolte punctele comune de interes, Emmanuel Macron trasa o atitudine pe termen lung a Franței, din care face parte inclusiv apelul formulat în plin război, și criticat vehement de Ucraina, de a nu „umili” Rusia.

Chiar la acest sfârșit de săptămână, remarcă The New York Times, Emmanuel Macron a fost singurul lider occidental prezent la conferința de securitate de la München, care insistă pentru „compromis” și „negociere” ca scop final al eforturilor de salvare a Ucrainei și ucrainenilor.

În urmă cu un an, la Moscova, în timp ce Rusia finaliza planurile invaziei, despre care SUA avertizau deschis, Macron spunea că e „sigur” că prin dialog, se va ajunge la un rezultat.

La doar două săptămâni de la vizita la Moscova, Emmanuel Macron avea să fie surprins de decizia lui Vladimir Putin, din 21 februarie 2022, de a recunoaște independența așa-numitelor republici populare din estul Ucrainei, Donețk, respectiv Lugansk.

La fel de surprins a fost și cancelarul Germaniei, Olaf Scholz, care vizitase Moscova pe 15 februarie. Pe lângă transmiterea mesajului de încredere în puterea negocierilor, Olaf Scholz a salutat chiar, la conferința comună cu Vladimir Putin, ceea ce descria drept „semnalele” pozitive cu privire la o retragerea unora din cei 100.000 de mii de soldați ruși aduși la granița cu Ucraina.

Între timp, Rusia nu doar își consolidase forțele la granița cu Ucraina, dar NATO avertizase că aducea în Belarus (la granița de nord a Ucrainei), circa 30.000 de soldați, pentru presupuse „exerciții militare”.

În aceeași zi (15 februarie 2022) în care Germania saluta presupusa „bunăvoință” Rusia, care ar fi retras soldați de la granița Ucrainei, SUA își reafirmau ofensiva de convingere a aliaților și lumii că pericolul e departe de a fi trecut.

Joe Biden a organizat o conferință de presă pentru a oferi o „actualizare cu privire la criza dintre Rusia și Ucraina”. Da, SUA sunt pregătite pentru diplomația, a spus el, dar „și pentru a răspunde ferm la un atac rusesc asupra Ucrainei, care este încă o posibilitate”, a adăugat.

Orice s-ar întâmpla, a insistat Joe Biden, „SUA vor apăra fiecare centimetru al teritoriului NATO.”

SUA au reluat avertismentele publice și pe 19 februarie, iar la Conferința de securitate din acel an de la München, în aceeași zi, vicepreședintele american, Kamala Harris, spunea că tacticile Rusiei sunt bine cunoscute:

„Se face că e inocentă și că nu știe nimic, creează pretexte false pentru invazie și mobilizează militari și echipamente militare în văzul tuturor. Primim acum informări despre situații care par a fi provocări și vedem cum răspândește Rusia dezinformare, minciuni și propagandă”, spunea ea.

Mesajul fusese deja transmis la cel mai înalt nivel diplomatic al sistemului internațional – în Consiliul de Securitate al Națiunilor Unite, unde secretarul de stat american Antony Blinken a descris, pe 17 februarie, fără ezitare, cum se pregătește Rusia de atacul armat asupra Ucrainei.

Cu exact o săptămână înainte ordinului dat de Vladimir Putin pentru invadarea Ucrainei, Antony Blinken spunea că nu, Rusia nu își retrage forțele din jurul Ucrainei, ci pregătește atacul, inclusiv asupra Kievului. Totul e pregătit pentru război, anunța cea mai mare putere a lumii:

Dinspre Europa, mesajul a fost că propunerile de sancțiuni împotriva Rusia „sunt pregătite” la nivelul Comisiei, și, „dacă va fi cazul”, vor fi prezentate Consiliului Afaceri Interne, spunea șeful diplomației UE, Josep Borrell, în dimineața zilei de 21 februarie 2022.

În aceeași dimineață de 21 februarie 2022, UE cerea Rusiei să nu recunoască independența pretinselor republici ale separatiștilor ucraineni.

Câteva ore mai târziu, Vladimir Putin anunța recunoașterea independenței așa-numitelor republici Donețk și Lugansk.

Separatiștii i-au mulțumit, iar comunitatea internațională i-a transmis că încalcă ordinea de drept internațională.

„Acesta este momentul în care trebuie să apărăm ordinea mondială așa cum o știm”, spunea, la ONU ambasadoarea SUA, Linda Thomas-Greenfield, iar Ucraina transmitea că nu cedează nimic.

România s-a alăturat țărilor care le-au recomandat cetățenilor să plece din Ucraina.

În timpul nopții de 21 spre 22 februarie, liderul autoritar de la Kremlin a ordonat armatei sale să intre, de data aceasta și oficial, în teritoriile separatiste.

Anunțul recunoașterii independenței regiunilor separatist din estul Ucrainei a fost urmat de primele mișcări ale populației de aici. O avanpremieră a exodului masiv cu care avea să se confrunte o țară atacată violent.

Țările vecine se pregăteau pentru primirea refugiaților.

Potrivit estimărilor americane, anunțate încă din ianuarie 2022, invadarea Ucrainei ar fi urmat să ducă la circa 5 milioane de refugiați și ocuparea capitalei Kiev în câteva zile.

Cucerirea capitalei ucrainene de forțele Rusiei a fost singurul avertisment american dinaintea războiului, care nu s-a regăsit, ulterior, în realitate. Aceasta deși forțele ruse au avut exact acest obiectiv când au pătruns în Ucraina, prin Belarus.

În dimineața zilei de 24 februarie 2022, când secretarul de stat american Antony Blinken avea programate negocieri cu ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, Vladimir Putin a ordonat invadarea Ucrainei, a amintit că are arme nucleare și a avertizat Occidentul să nu intervină.

Imediat după anunțul deciziei de invadare a Ucrainei, o înregistrare a Serviciului ucrainean de Frontieră arata vehiculele militare ale Rusiei intrând, joi dimineață, în 24 februarie 2022, în Ucraina, din teritoriul ocupat de Rusia al Peninsulei Crimeea.

Următoarele zile au fost marcate de bombardamente intense în estul țării și avansul forțelor ruse către Kiev.

Potrivit celei mai recente actualizări a Națiunilor Unite, din 13 februarie 2023, în războiul ordonat de Vladimir Putin în urmă cu un an, pe 24 februarie 2022, au fost uciși peste 7.000 de civili ucraineni, dintre care peste 400 erau copii. Au fost răniți aproape 12.000 de civili, dintre care circa 800 sunt copii.

ONU precizează că numărul real al morților și răniților este considerabil mai mare decât cel disponibil oficial, la nivelul organizației internaționale.

Peste 8 milioane de ucraineni, aproape 20% din populația țării au fost nevoiți să se refugieze în altă țări din Europa.

Atacurile cu rachete rusești asupra orașelor ucrainene continuă, iar în estul țării au lupte grele în încercarea forțelor ruse de a-i „oferi” lui Vladimir Putin o victorie, la un an de război.