Linkuri accesibilitate

Trump acuzat că vrea un "război civil" și de ce hashtag-ul cu #BlackLivesMatter face mai mult rău decât bine. Revista presei internaționale


Folosirea masivă a unui #hashtag ajunge în realitate să blocheze canalele autentice de informare.

Vice-președinta Parlamentului European Katarina Barley a spus pe Twitter că Donald Trump își împinge țara spre un "război civil" (ein Bürgerkrieg).

În vreme ce Trump caută o soluție militară, insistând pentru scoaterea armatei pe străzile New Yorkului, cinci polițiști au fost răniți prin gloanțe în St. Louis și Las Vegas. În Franța, Libération oferă un reportaj printre cei care manifestează, uneori violent, cu titlul: «Nu se mai poate opri acum, e prea târziu, s-a întins peste tot».

Le Monde scrie la rândul său despre « starea de spirit paramilitară » care domnește în poliția americană și despre multele prejudecăți rasiale care par acolo evidente. Până și cotidianul francez al dreptei conservatoare, Le Figaro, estimează că Donald Trump ațâță contestația, iar ziarul francez trece în revistă acuzațiile de recuperare religioasă și de nepăsare care i se aduc președintelui SUA.

La Londra, The Times anunță că premierul Australiei a cerut o anchetă după ce poliția din Washington a agresat o echipă de jurnaliști care filmau o manifestație. Pe deasupra, o fotografă independentă, Linda Tirado, a pierdut un ochi după ce a fost lovită în față de un glonț de cauciuc. The Guardian descrie cum în Washington s-a folosit gaz lacrimogen chiar și împotriva unui grup de preoți. La fel, Washington Post a scris despre „dubla pedeapsă” la care sunt supuși reporterii de culoare în timpul violențelor generate de manifestații.

Altminteri, până și fostul președinte George Bush a vorbit în favoarea protestelor, spunând că se manifestează „pentru un viitor mai bun”. Proteste au avut loc și în afara SUA. O manifestație interzisă a reunit 20.000 de persoane ieri seara în Paris, încheindu-se cu violențe.

Poate Trump să recurgă la armată?

La München, Süddeutsche Zeitung pune întrebarea dacă Trump poate în mod legal să recurgă la militari (Darf Trump das?). The Times, la Londra, explică cum pentru a scoate armata pe străzi Trump ar trebui să recurgă la gestul rar de a invoca așa-numitul Insurrection Act, o lege din... 1807 care permite desfășurarea soldaților oriunde în interior, chiar fără permisiunea statelor federației, dacă acestea se dovedesc incapabile să-și protejeze populația.

Până și ultraconservatorul cotidian german al finanțelor și burselor Frankfurter Allgemeine Zeitung (FAZ) are un comentariu intitulat: Negrii Americii în care analizează profundele inegalități economice și sociale care afectează această minoritate. FAZ citează gesturile simbolice ale giganților noii economii americane în favoarea populației de culoare. Amazon, de pildă, care a postat pe Twitter că: „tratamentul brutal al negrilor în țara noastră trebuie să înceteze”, sau Twitter însuși care și-a schimbat ieri, în ceea ce a fost numit Blackout Tuesday, acea pasăre albastră care îi este simbolul într-o pasăre neagră (cf. foto).

Cu toate astea, analizând fenomenul, CNN este de părere că această modă de a posta imagini alb-negru cu un hashtag #BlackLivesMatter poate să facă mai mult rău decât bine. Folosirea masivă a unui asemenea #hashtag ajunge în realitate să blocheze canalele autentice de informare. Acele #hashtags sunt menite să dirijeze căutările spre informația autentică. Pentru militanți și manifestanți ele sunt o importantă unealtă de raliere într-o asemenea perioadă. Or, folosirea lor masivă de oricine și pentru orice banală memă duce la înecarea mesajului autentic într-o masă de balast informatic. Informația reală e deodată blocată prin supraaglomerare. Astfel încât, activiștii au ajuns să le ceară simpatizanților să nu mai folosească #BlackLivesMatter.

Pericol pentru Pentagon

Reuters trece în revistă pericolele care amenință Pentagonul (echivalentul „Ministerului apărării”) pe măsură ce Trump amenință tot mai mult să militarizeze răspunsul adus tulburărilor civile. Astfel, secretarul de stat pentru apărare Mark Esper numește locurile în care au loc proteste: “Battlespace”, iar generalul Esper a apărut luni seara în Washington, în momentul reprimării protestelor, în ținută de camuflaj. Ba chiar – elicoptere militare au zburat deasupra manifestanților.

Armata este una din cele mai respectate instituții în SUA, iar mulți înalți responsabili sunt îngrijorați de o asemenea instrumentalizare politică a forțelor armate. “Președinții vin și pleacă... dar uniforma rămâne,” a spus un oficial nenumit de Reuters.

Mark Esper a fost între timp invitat de către omologul său rus Serghei Șoigu să participe la parada militară ce va avea loc pe 24 iunie la Moscova, după ce ea fusese amânată în luna mai. Putin și Trump au discutat la telefon printre altele despre invitația adresată de Trump omului de la Kremlin, care tocmai își pregătește o președinție pe viață, să participe la viitorul summit G7 în SUA, ceea ce europenii, inclusiv Boris Johnson, dar și Justin Trudeau al Canadei, refuză să accepte. Angela Merkel a spus deja că ea nu se va duce, ba chiar până și fidelul Johnson i-a transmis lui Trump că nu poate invita pe cine poftește și că el e gata să-și folosească dreptul de veto împotriva participării lui Putin.

Crimeea : « Un râu nu curge prin ea »

În Rusia, pe lângă toate problemele administrației Putin, se adaugă acum situația dramatică a Crimeei, care se confruntă cu o gravă penurie de apă. Crimeea, fără mari resurse proprii, și-a primit întotdeauna apa de care are nevoie din Ucraina propriu-zisă, printr-un canal pornind de la fluviul Nipru. În ultimii șase ani, de la ocuparea peninsulei de către Rusia în 2014, Ucraina a încetat să mai furnizeze apă Crimeei, iar vara care începe acum se anunță distrugător de secetoasă.

Luna trecută, un studiu al Jamestown Foundation estima că imposibilitatea de a obține un acces la sursele de apă ar putea împinge Rusia la noi acțiuni militare împotriva Ucrainei.

Rusia a trecut la un permanent contra-atac retoric. Astfel, Izvestia îl citează pe fostul ministru de externe al Ucrainei Pavel Klimkin, care a spus că refuzând să aprovizioneze cu apă Crimeea, Ucraina arată că renunță la ideea de a mai recupera vreodată peninsula. (Cf. si blogul pe care îl țin zilnic la Europa Liberă despre criza din Ucraina, zilnic de la tulburările de pe Maidan din decembrie 2013 încoace: Criza din Ucraina. LiveBlog.)

Unde e Kadîrov?

Rămânând la situația din Rusia, săptămânalul francez satirico-politic Charlie Hebdo se ocupă în acest timp de Covid-19 în Cecenia.

După ce a negat existența virusului, dictatorul cecen Ramzan Kadîrov pare că l-a căpătat chiar el și a trebuit să fie transportat cu un zbor special la Moscova. El nu lasă în urmă un gol de afecțiune (am mai scris despre persecuția masivă a persoanelor de orientare gay în Cecenia, dar și a oricăror opozanți), însă dispariția lui, fie și temporară, riscă să destabilizeze echilibrul în Caucaz și felul în care Rusia administrează această regiune care a fost întotdeauna cea mai turbulentă parte a imperiului.

Oamenii lui Kadîrov rămași la Groznîi încearcă să camufleze starea lui reală. El însuși, într-un interviu pe Instagram, nu a negat că ar fi bolnav. Kadîrov e cunoscut pentru sadismul lui împotriva opozanților. Cum va pedepsi el acum virusul care îi atacă plămânii? întreabă retoric Charlie Hebdo.

Facebook Forum

Pandemia, din ambulanță | Am stat două zile alături de paramedicii SMURD
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:04:58 0:00
XS
SM
MD
LG