Un blocaj în serviciile de sănătate cauzează întârzieri periculoase în Macedonia de Nord în ceea ce privește diagnosticarea și tratarea cancerului de sân. Pacientele sunt nevoite să aștepte luni de zile pentru teste și investigații care le pot salva viața. Totodată, sunt obligate să apeleze la clinici private costisitoare, inaccesibile pentru mare parte a populației.
Pacienții și medicii avertizează că, în timp ce numărul deceselor cauzate de cancerul de sân crește, această criză va face ca presiunea să fie și mai mare, iar femeile recent afectate de boală ar fi mult mai vulnerabile într-un sistem care ar trebui să nu lase niciun pacient în urmă.
Actrița Vesna Petrusevska (54 de ani), vedetă a Teatrului Național din Macedonia de Nord, a devenit imaginea publică a crizei din fosta republică iugoslavă, în octombrie, în timpul Lunii conștientizării cancerului la sân, când a postat o fotografie cu cicatricea mastectomiei sale alături de imagini strălucitoare din trecutul ei. Scopul: să încurajeze femeile să își facă un control.
„Tuturor ne place să vedem mâncare frumoasă și vieți frumoase pe rețelele de socializare”, a declarat ea pentru Serviciul Balcanic al RFE/RL. „Dar aceasta este viața fără filtru. Povestea este destul de dură, iar publicul nu este suficient de sensibilizat cu privire la această problemă.”
Petrusevska admite că soluția ei de tratament - a găsit un chirurg printr-o cunoștință și a ocolit sistemul public de sănătate pentru o a doua operație – este inaccesibilă multor alte femei din această țară de aproximativ 2 milioane de locuitori.
„Birocrația de la ghișee ucide”, a declarat Petrusevska, adăugând că e alături de femeile femeile care nu își pot permite asistență medicală privată.
În ultimii 13 ani, în Macedonia de Nord, dintre toate tipurile de cancer, cel de sân a provocat cele mai multe decese. Aici, costul unei mamografii și al unui examen complet la o clinică privată depășește cu mult salariul mediu lunar de aproximativ 730 de dolari.
Costurile tratamentului cresc aici rapid. La cel mai mare spital privat din Skopje, capitala Macedoniei de Nord, o mastectomie costă între 1.700 și 4.000 de dolari, în funcție de factori precum durata spitalizării.
O Tomografie cu Emisie de Pozitroni (PET) costă aproximativ 2.700 de dolari. Screening-urile de bază costă în jur de 100 de dolari fiecare, iar obținerea unei programări durează de obicei luni de zile.
„Aș putea obține mai repede o viză pentru America decât o programare pentru o mamografie și o ecografie la un spital public”, spune pentru RFE/RL o femeie, care a preferat să rămână anonimă din motive de confidențialitate. „Oricum, un set complet de investigații la o clinică privată costă mai mult decât salariul meu lunar”.
În ultimii doi ani, femeile macedonene au murit de cancer la sân cu o rată de aproape una pe zi, iar numărul cazurilor noi a crescut rapid. Ca în cazul multor tipuri de cancer, depistarea precoce salvează vieți și reduce costul tratamentului.
Lipsa oncologilor și radiologilor, pe fondul unei crize a emigrației care durează de zeci de ani în regiune, complică și mai mult problemele.
Dr. Igor Stojkovski este directorul Clinicii Oncologice din Skopje, care tratează pacienți cu cancer din întreaga țară. La clinica lui, cel mult opt specialiști în cancerul de sân tratează anual un număr impresionant de 4.700 de pacienți.
Incidența crește odată cu îmbătrânirea populației și cu schimbarea stilului de viață și a obiceiurilor, spune el, iar depistarea precoce se bazează foarte mult pe o combinație de autoexaminare, medici de familie și asistență medicală secundară.
„În momentul în care ajung la Clinica Oncologică”, afirmă medicul, „pacienții sunt [frecvent] într-un stadiu avansat al bolii”.
În 2015, Ministerul Sănătății a introdus un program de screening digitalizat pentru depistarea precoce a cancerului de sân, destinat femeilor cu vârste cuprinse între 40 și 69 de ani, dar încă nu furnizează informații cu privire la timpii de așteptare. În urmă cu un an, autoritățile au lansat un nou sistem, „Programarea mea”, pentru a simplifica trimiterile. Dar medicii care trimit pacienți spun că nu au prea multe informații și nu este clar dacă timpii de așteptare au fost reduși.
Elizabeta Ristovska, o femeie în vârstă de 42 de ani din Skopje, povestește că, în ultimii trei ani, a făcut trei împrumuturi ca să poată plăti diagnosticul și tratamentul.
„În zilele în care te lupți să supraviețuiești, nu sunt programări disponibile pentru scanări CT sau RMN și așteptăm luni de zile pentru o scanare PET”.
Ea a așteptat patru luni pentru o scanare a oaselor.
Medicii spun că sistemul de programare rămâne complicat și lipsit de transparență, refuzând analize care ar putea salva vieți pentru multe femei care nu au putut obține niciuna dintre cele 11.676 de ecografii sau 6.693 de mamografii efectuate până acum în acest an.
„Situația ne epuizează”, declară Dr. Iva Zdravevska-Pandelieva, specialist în îngrijirea familiei din Ilinden, o mică localitate de la periferia capitalei Skopie. „Ecografia este o metodă de diagnostic de bază; dacă nu o avem, discuțiile despre autoexaminare și educație sunt inutile. Vezi modificări la nivelul sânului, dar nu poți ajuta pacienta.”
Ana Marjanovic, o supraviețuitoare a cancerului și avocat al pacienților la Hema-Onco, spune că reformele actualului sistem de realizare a screening-ului (a testelor de prevenție) ar putea fi mai ușoare pentru pacienții existenți, dar sunt „încă foarte complicate pentru toți ceilalți”. Cel mai mare impact, a spus ea, este asupra pacienților nou diagnosticați: „Autoritățile sanitare spun că programul de screening este mai simplu [acum], dar realitatea arată contrariul.”
Pentru multe femei, lupta împotriva cancerului devine o luptă împotriva sistemului însuși.
Bozhanka Koseva Karakoleva, contabilă pensionară în vârstă de 59 de ani din Gevgelija, în sud-estul țării, merge pentru tomografii si RMN-uri la Salonic, în Grecia, la o clinică privată. Nu este doar mai aproape, ci și mai ieftin, spune ea pentru RFE/RL. A plătit în jur de 150 de dolari pentru un RMN abdominal, aproximativ jumătate din cât ar fi costat acasă.
„Când celulele canceroase apar în mai multe locuri, nu poți aștepta două sau trei luni”, afirmă femeia.
Semnalele de alarmă trase de apărătorii pacienților înseamnă prea puțin pentru pacienții care așteaptă programări, fără să știe când - sau dacă - le vor primi vreodată.
„Lupta împotriva acestei boli ar trebui să fie reală”, afirmă femeia din Skopje care se împrumută pentru a-și plăti tratamentul, „nu doar un octombrie roz plin de promisiuni deșarte și zâmbete false”.
SArticol sris de Andy Heil pe baza informațiilor corespondentului RFE/RL Balkan Service Suncica Zoksimovska.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.