După discuțiile de vineri de la Moscova, reprezentanții celor două țări au anunțat că vor continua negocierile fără pre-condiții care ar risca să le blocheze prematur.
Potrivit purtătorului de cuvânt al ministerului de externe armean, prima rundă de discuții a fost una exploratorie. „Este greu de așteptat ca în urma unei singure întâlniri să se poată obține rezultate tangibile, dar măcar procesul va fi început”, a declarat acesta înainte de întîlnire.
Potrivit Reuters, în ciuda sprijinului puternic pentru normalizare din partea Statelor Unite, analiștii spun că discuțiile vor fi complicate.
„Este probabil ca aceste discuții să deschidă posibilitatea pentru mai multe negocieri în lunile care urmează. Dar realizarea unei înțelegeri pe termen lung se va dovedi dificilă din cauza naturii discuțiilor și a constrângerilor politice interne din ambele țări”, a declarat directorul Eurasia Group, Emre Peker, pentru Reuters. „Cea mai mare provocare o va prezenta problema reconcilierii istorice.”
Reconcilierea istorică: genocidul armean
Conflictul dintre Turcia și Armenia are ca origine principală genocidul armean din 1915, care a rezultat în masacrul a peste un milion de armeni în Imperiul Otoman.
Turcia dispută însă această acuzație, afirmând că deși mulți armeni au fost omorâți în confruntări cu forțele otomane în perioada Primului Război Mondial, crimele nu ar fi fost orchestrate în mod sistematic.
Genocidul armean este recunoscut de SUA, Rusia, și majoritatea țărilor din Uniunea Europeană, inclusiv Germania și Franța. România se numără printre puținele țări europene care au evitat să recunoască genocidul.
Rolul tensiunilor din Nagorno-Karabakh
Un alt punct tensionat în relațiile dintre Turcia și Armenia este conflictul din regiunea Nagorno-Karabakh.
Victoria Armeniei în conflictul din 1991 dintre separatiștii armeni și Azerbaidjan, a determinat Turcia să-și închidă granița cu Armenia, în sprijinul aliaților săi din Baku, îngreunând astfel semnificativ șansele unei relații bune între Ankara și Erevan.
Însă situația s-a schimbat odată cu conflictul din 2020 când Azerbaidjan, cu susținerea Turciei, a obținut controlul mai multor părți din Nagorno-Karabakh.
„Odată cu eliberarea teritoriului aflat sub ocupație armeană, de către Azerbaidjan, am intrat într-o nouă perioadă în Caucaz”, a declarat președintele turc Recep Tayyip Erdogan la o întâlnire a ambasadorilor UE.
„Am început un proces de normalizare a relațiilor cu Armenia. Este important ca oficialii armeni să profite de această oportunitate și să stabilească relații pozitive și cu Azerbaidjanul pentru ca pașii (de normalizare a relațiilor) să dea rezultate”, a mai adăugat acesta.
Potrivit ziarului turcesc Daily Sabah, ministrul de externe din Azerbaidjan a declarat că susține în totalitate discuțiile Turciei în vederea normalizării relațiilor cu Armenia.
Turcia a anunțat în decembrie reluarea zborurilor către Armenia, iar pe 13 ianuarie, transportatorul turc Pegasus Airlines a declarat că va începe zborurile între Istanbul și Erevan la începutul lunii februarie.
Armenia și Turcia au mai avut o încercare de normalizare a relațiilor în 2008-2009, însă, în cele din urmă, părțile nu au reușit să ajungă la un acord comun.
