Protestele au început pe 19 martie, când primarul orașului Istanbul, Ekrem Imamoglu, considerat principalul rival politic al președintelui Recep Tayyip Erdogan, a fost arestat pentru acuzații de corupție.
Imamoglu a susținut că acuzațiile împotriva sa sunt motivate politic, afirmație pe care președintele turc a respins-o.
Mii de studenți de la mai multe universități din Istanbul au protestat în oraș până seara târziu, în timp ce autoritățile din Istanbul au interzis protestele și au închis unele drumuri.
Președintele Erdogan a declarat că protestele sunt „o fundătură”, avertizând că „cei care ne terorizează străzile și vor să transforme această țară într-un loc al haosului”.
Pe lângă protestul împotriva arestării lui Ekrem Imamoglu, studenții care au manifestat marți în Istanbul au cerut demisia guvernului. Manifestanții au fost supravegheați de un dispozitiv masiv de forțe de ordine.
Partidul principal de opoziție din Turcia, Partidul Republican al Poporului (CHP), a declarat că mitingul de marți de lângă primăria din Istanbul va fi ultima adunare nocturnă și că planifică un miting general pentru sâmbătă.
„Pentru a-l sprijini pe Imamoglu, pentru a protesta împotriva arestării sale, pentru a protesta împotriva reținerii fiecăruia dintre primarii noștri. Pentru a cere procese transparente, deschise, transmise în direct, pentru a spune că am ajuns la limită și vrem alegeri anticipate”, a spus președintele CHP, Ozgur Ozel.
Ministrul de Interne al Turciei, Ali Ierlikaia, a declarat că 1.418 protestatari au fost reținuți în urma zilelor de demonstrații pe care guvernul le consideră „ilegale”.
„Nu se vor face concesii celor care încearcă să terorizeze străzile, să atace valorile noastre naționale și morale și polițiștii noștri”, a scris ministrul pe rețeaua X.
Marți, șapte jurnaliști au fost aduși în instanță, inclusiv fotograful agenției de presă AFP, Iasin Akgul, care fusese prezent la demonstrații.
Președintele AFP, Fabrice Fries, a trimis o scrisoare adresată președintelui Turciei și i-a cerut lui Erdogan să intervină pentru eliberarea lui Akgul, despre a cărui încarcerare a spus că este „inacceptabilă”.
„Iasin Akgul nu făcea parte din protest” a spus Fries. „Ca jurnalist, el relata de la una dintre multele demonstrații organizate în țară începând din 19 martie.”
La Washington, secretarul de Stat Marco Rubio și-a exprimat „îngrijorările” după o discuție cu ministrul turc de Externe, Hakan Fidan, potrivit unei declarații a Departamentului de Stat american.
Ekrem Imamoglu a fost una dintre cele peste 100 de persoane reținute săptămâna trecută într-o investigație care cuprinde acuzații de corupție și susținerea unor grupări teroriste. Alte persoane arestate au inclus politicieni, jurnaliști și oameni de afaceri.
Arestarea în sine nu poate împiedica candidatura lui Ekrem Imamoglu sau alegerea ca președinte. Imamoglu nu va putea candida însă dacă va fi condamnat în justiție.
Primarul de opoziție este considerat unul dintre cei mai redutabili rivali ai lui Erdogan, care a deținut funcții în Turcia timp de 22 de ani, atât ca prim-ministru, cât și ca președinte.
Mandatul lui Erdogan urmează să expire în 2028, iar conform regulilor actuale nu mai poate candida. Erdogan ar putea convoca alegeri anticipate sau ar putea încerca să modifice constituția pentru a-i permite să rămână la putere mai mult timp, consideră unii analiști.
Consecințele politice sunt deja vizibile. Protestele au determinat o instabilitate financiară semnificativă, valoarea acțiunilor turcești s-au prăbușit iar banca centrală a fost nevoită să intervină pentru a susține lira.
Știre redactată cu informații oferite de Reuters și BBC.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
