Premierul suedez Ulf Kristersson a declarat, pe rețelele sociale, după vot, că Stockholmul este „cu un pas mai aproape” de aderarea la NATO.
Ratificarea votată de Turcia face ca Ungaria să rămână ultima țară care are rețineri în procesul de aderare pe care Suedia și vecina sa Finlanda l-au început ca răspuns la invazia Rusiei în Ucraina în urmă cu aproape doi ani.
Premierul Ungariei, Viktor Orban, a declarat marți că l-a invitat pe Kristersson, pentru o vizită în vederea negocierii aderării țării sale la alianța militară.
Finlanda a devenit al 31-lea membru al alianței în aprilie anul trecut.
Calitatea de membru aproape a dublat lungimea frontierei NATO cu Rusia și a consolidat substanțial apărarea celor trei mici națiuni baltice care au aderat la bloc după prăbușirea Uniunii Sovietice.
Suedia și Finlanda au urmat o politică de nealiniere militară în timpul confruntării dintre Rusia și Statele Unite din perioada Războiului Rece.
Cu toate acestea, invazia sângeroasă a Rusiei asupra vecinului său vestic a răsturnat calculele geopolitice.
Rezistența președintelui turc Recep Erdogan la aderarea Suediei la NATO a reflectat poziția sa mai nuanțată față de Moscova.
Ankara a profitat de pe urma menținerii – și chiar a extinderii – schimburilor comerciale cu Rusia, furnizând în același timp Ucrainei drone și alte arme esențiale.
Erdogan a fost, de asemenea, unul dintre puținii lideri NATO care au avut întâlniri și conversații telefonice regulate cu președintele rus Vladimir Putin.
Sprijinul lui Erdogan pentru aderarea Suediei vine ca parte a unei rețele complexe de mișcări geopolitice.
Administrația sa a solicitat sprijinul președintelui Joe Biden pentru a achiziționa 40 de noi avioane de luptă F-16 și 79 de kituri de actualizare pentru a moderniza o flotă existentă de avioane de război.
Casa Albă a făcut din aderarea Suediei o condiție prealabilă pentru vânzarea avioanelor către Turcia, în timp ce Erdogan a declarat, de asemenea, că cele două chestiuni ar trebui să fie legate.
