Din rapoartele anuale ale Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS) reiese că în trei ani, 2016-2017- 2018 (raportul pe 2019 nu este publicat), sunt 68 de aleși locali care au decizii definitive de colaborare cu Securitatea. Mult mai mulți, peste 250, au procese în curs de soluționare, majoritatea fiind însă deja câștigate la fond de CNSAS. Unii dintre aceștia rcandidează din nou la alegerile locale din 2020.
CNSAS verifică de 12 ani colaborarea cu Securitatea a primarilor, consilierilor județeni și locali, dar rezultatul este cvasinul. Sutele de aleși locali depistați ca turnători sau chiar ofițeri ai Securității au rămas în funcții, și-au terminat nestingheriți de nimic mandatele, mai bune sau mai proaste, ba chiar au recandidat și au fost aleși.
Germina Nagâț, membră în Colegiul CNSAS, explică într-un interviu pentru Europa liberă cum s-a ajuns în situația ca securiștii și turnătorii din fruntea comunităților să nu poată fi atinși de brațul legii.
Europa liberă: De cel puțin 12 ani CNSAS verifică aleșii locali din punct de vedere al colaborării cu Securitatea. Au fost deconspirați până acum sute. Aceștia însă nu și-au pierdut mandatele, ba mai mult, candidează și recandidează, cum se întâmplă și la alegerile din 2020. Care este explicația pentru această situație?
Germina Nagâț: ”Prima explicație este un defect al legii, atât al legii electorale, cât și al legii CNSAS. Dacă legea electorală ar fi interzis redepunerea candidaturii în cazul în care se constată o relație cu Securitatea- și aici nu mă refer doar la deciziile definitive de colaborare, ci și la ofițerii de Securitate. Dacă legea interzicea prezența acestora în procesul electoral, era o formă de lustrație, care însă nu s-a dorit în România. Ne amintim cu toții de Punctul 8 din Declarația de la Timișoara care propunea exact asta: scoaterea din viața publică a foștilor colaboratori și lucrători ai Securității, iar primul lucru care trebuia făcut era interzicerea candidaturii.”
Europa Liberă: Există o declarație pe proprie răspundere pe care acești candidați la alegerile locale trebuie să o depună. Dacă se dovedește că au fost colaboratori în urma unei decizii definitive a instanței, nu pot fi acuzați de fals în declarații?
Germina Nagâț: ”Aceste declarații pe proprie răspundere sunt practic zero, din păcate nu se întâmplă absolut nimic. Începând din 2015, CNSAS a sesizat parchetul privind falsul în declarații, au fost 131 de sesizări, care s-au soldat cu 4 amenzi penale. Cele mai multe soluții au fost de prescripție a răspunderii penale, renunțare la urmărirea penală, s-a mai invocat că nu există interes public. După turnee prin țară ale colegilor de la Juridic, pentru că aceste sesizări se depun acolo unde a candidat respectivul, după cheltuieli instituționale considerabile, s-au obținut 4 amenzi. Ce relevanță mai are să sesizezi falsul în declarații dacă te alegi cu 4 amenzi penale și în niciun caz cu interdicția de a mai candida? Așa că din 2017 CNSAS a renunțat la acest sport.”
Europa liberă: Și în aceste condiții, ce rost mai are această verificare a candidaților? Ce relevanță mai are?
Simbolistica și relevanța nu dispar. Din păcate, urmările practice nu există, în sensul curățirii clasei politice.
Germina Nagâț: ”Relevanța este pentru alegătorul onest și de bună credință, care nu vrea să pună ștampila pe un colaborator al Securității. Înainte de alegeri, locale și parlamentare, CNSAS dă un comunicat în care spune pe câți dintre cei care candidează din nou i-a găsit în evidențele proprii ca fiind declarați definitiv colaboratori sau lucrători. Sperăm că în felul acesta putem să influențăm o alegere corectă sau măcar una în cunoștință de cauză. CNSAS a verificat 44.800 de persoane alese pentru procesul electoral 2016-2020, iar candidați sunt până în o sută de mii. Până ajungem să finalizăm verificarea tuturor trec de mult alegerile. Dar e important pentru comunitate, în plan local, să știe dacă cel pentru care și-a dat votul este un impostor, unul care face fals în declarații, un turnător la Securitate, sau, și mai rău, un securist. Simbolistica și relevanța nu dispar. Din păcate, urmările practice nu există, în sensul curățirii clasei politice. Normal ar fi fost, repet, ca legea să nu permită din capul locului unei astfel de persoane să candideze, să nu mai permită unuia care a făcut fals în declarații să candideze a doua oară.”
Europa liberă: Din ciclul electoral de anul acesta cât ați apucat să verificați?
Germina Nagâț: ”Nu am primit până acum nici 10% din copiile de pe declarațiile pe proprie răspundere. Avem cam 5000 de persoane primite până acum din aproape 45.000 câte ar trebui să ne parvină. Ele vin în fiecare zi, în timp ce vorbim mai vine o cutie cu declarații. Săptămâna viitoare vom avea un număr, mic sau mare, nu știu, pentru că depinde de câte poziții găsim din ceea ce ni se trimite. Depinde de câți aleși locali- primari, consilieri locali și județeni- care recandidează, deși au o decizie definitivă de colaborare cu Securitatea găsim.”
Europa liberă: Alegătorul află doar într-o foarte mică măsură înainte de alegeri trecut securistic al candidatului, de fapt?
Germina Nagâț: ”Este un mare risc ca alegătorul să fie păcălit. Eu sper, totuși, că măcar învață lecția din ciclurile anterioare de alegeri. Adică, dacă știe că în trecut un partid a propus un fost ofițer sau un fost tunător al Securității, mă gândesc, și vorbesc din perspectiva mea, ca alegător, că nu va mai vota partidul respectiv, care are datoria să-și verifice candiații, pe cine pune pe listă.”
Europa liberă: Păi, e vreun partid care n-a avut astfel de personaje pe listă?
Germina Nagâț: ”Există partide care i-au invitat să-și dea demisia imediat ce s-a aflat, nici nu au mai așteptat decizia instanței.”
Europa liberă: Mai este o situație anormală, greu de înțeles- nicio persoană aleasă nu este lustrată, în schimb, există două categorii profesionale, magistrații și funcționarii publici, care sunt. Cum se explică această dublă măsură?
Germina Nagâț: ”Categoria funcționarilor publici este mult mai numeroasă, comparabilă numeric cu clasa politică. Aceștia sunt lustrați la modul concret după o decizie definitivă de colaborare a instanței. Pot să va dau două exemple recente, în raportul din 2017 de pe site-ul CNSAS, la poziția 99 este un șef al Direcției de Sănătate Publică Ilfov ( Sianu Daniel n.a.) și la poziția 105 este un alt șef la Direcția Regională de Finanțe Publice Brașov ( Stoian Constantin n.a.). Aceste două persoane, teoretic, au încetat să mai lucreze în sistemul public. În același raport găsiți o grămadă de aleși locali dovediți colaboratori și care sunt bine merci, nu au trebuit să renunțe la mandat, pot recandida, cum probabil fac unii dintre ei și anul acesta. V-am dat un exemplu concret de cât de mare este anomalia. Funcționarul public își pierde slujba, politicianul nu, indiferent la ce nivel e.
Dacă CNSAS deconspiră un membru al unui complet de judecată la Înalta Curte, de exemplu, ca fost ofițer de Securitate, acesta nu este obligat să plece din sistem. Nu pot să-mi închipui că aceasta a fost o simplă scăpare.
În privința magistraților, aceștia sunt lustrați, dar doar colaboratorii, ofițerii de Securitate nu. În legea 303/2004 ofițerul de Securitate lipsește cu totul. Cum vă explicați această înfiorătoare omisune? Dacă CNSAS deconspiră un membru al unui complet de judecată la Înalta Curte, de exemplu, ca fost ofițer de Securitate, acesta nu este obligat să plece din sistem. Nu pot să-mi închipui că aceasta a fost o simplă scăpare. Mă gândesc la faptul că, la un moment dat, ofițerii aveau asimilată Școala de ofițeri de Securitate cu Facultatea de Drept, știu precis asta, și după revoluție mulți s-au reciclat, au intrat în sistemul juridic. Probabil că la momentul respectiv, 2004, existau în sistemul juridic persoane care fuseseră ofițeri de Securitate și care nu trebuia să fie lustrate. Altă explicație nu am. Este o omisiune atât de gogonată încât nu pot să cred că e sinceră. Este oripilant să vezi că în democrație oamenii aceștia au fost lăsați să aplice legea.”
Europa liberă: Credeți că opinia publică mai este sensibilă la subiectul Securității și chiar dacă ar ști că un candidat este colaborator nu l-ar vota? Au fost votați oameni condamnați, care se aflau în închisoare…
Germina Nagâț: ”În unele locuri din țară, probabil, acest aspect atârnă în balanță, iar în altele nu contează. Criteriile sunt diferite, comunitățile sunt diferite. Sunt convinsă că pentru anumite comunități contează și dacă nu contează pentru toate, trebuie să facem în așa fel încât să conteze. Trebuie să înțeleagă că legătura dintre calitatea umană și morală a unui fost colaborator sau ofițer și prezentul de zi cu zi este foarte importantă. Individul respectiv are acces la resurse, că despre asta e vorba în primul rând.”
