Televiziunea publică (SRTV) este într-un impas financiar fără precedent. O altă instituție publică, Societatea Națională de Radiocomunicații - Radiocom (SNR), o execută silit pentru o datorie veche de șapte ani, iar Guvernul a respins cererea de ajutor formulată de TVR.
Relația dintre cele două entități deținute de statul român nu e una benevolă, ci e impusă de statutul de instituție strategică al TVR. Conform datelor primite de Europa Liberă de la TVR, plățile către SNR au însemnat, în 2023, 16% din întreg bugetul.
„În acest moment, conturile SRTv nu sunt blocate, iar operațiunile financiare de încasări şi plăţi se desfăşoară în condiţii normale.
Dialogul cu executorul judecătoresc şi cu Societatea Națională de Radiocomunicații (SNR) va continua pentru identificarea unor soluţii de eşalonare a datoriei, astfel încât activitatea instituţiei noastre să nu fie perturbată.
Plata salariilor cuvenite angajaţilor nu va fi afectată de aceste proceduri, prin urmare nu există niciun motiv de îngrijorare din acest punct de vedere. Potrivit legislaţiei în vigoare, conturile pentru plata salariilor nu pot fi blocate, iar plata acestora este obligatorie”.
Comunicarea de mai sus a fost distribuită, intern, angajaților televiziunii publice, imediat după ce Înalta Curte a decis, pe 13 septembrie 2024, definitiv, că instituția e bună de plată.
Mai exact, judecătorii au aprobat solicitarea Societății Naționale de Radiocomunicații de a executa silit TVR pentru o datorie din 2017.
Ce nu a explicat conducerea televiziunii salariaților este ce anume implică, mai exact, această executare silită prin care trebuie recuperate peste 40 de milioane de lei.
Banii reprezintă contravaloarea unor servicii executate de SNR pentru TVR, în perioada august - decembrie 2017.
De ce plătește TVR bani Societății Naționale de Radiocomunicații - Radiocom?
SNR este o societate deținută de statul român prin Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării (fostul Minister al Comunicațiilor), care are ca obiect de activitate difuzarea şi transportul terestru al programelor de radio şi televiziune, furnizarea de reţele şi servicii de comunicaţii electronice din România.
Mai exact, SNR (denumită din 2005 Radiocom) este stăpâna unor lanțuri de relee care împânzesc țara. Înainte de apariția rețelelor de cablu, singura posibilitate de recepționare a posturilor TV și radio era prin intermediul acestor lanțuri de relee, care transmiteau terestru semnalele TV și radio.
Menținerea terestră a emisiei televiziunii și radioului publice – deci prin intermediul acestor relee deținute de stat – este o chestiune strategică. În situația în care alte tipuri de comunicare – satelit, internet – ar fi afectate, românii ar avea o sursă de informare: mass media de stat.
„SRTv, ca instituţie strategică, deţine licenţe audiovizuale pentru toate canalele cu difuzare naţională/regională din portofoliu. În momentul de faţă, sunt difuzate în sistem digital terestru posturile TVR1, TVR2, TVR3, TVR Info, TVR Cultural, TVR Folclor, TVR Sport şi cele cinci Studiouri Teritoriale (TVR Cluj, TVR Craiova, TVR Iaşi, TVR Tg. Mureş si TVR Timişoara). Toate canalele difuzate în digital terestru sunt Standard Definition”, a transmis SRTV la solicitarea Europa Liberă.
Cât costă retransmisia terestră obligatorie a canalelor TVR?
Retransmisia obligatorie vine la pachet cu costuri pentru cele două instituții deținute tot de stat - SRTV și SRR (televiziunea și radioul naționale).
În primele 11 luni din 2023 (ianuarie - noiembrie), TVR a avut de plată către SNR suma de 73,45 de milioane de lei, cu TVA, iar valoarea facturii pentru decembrie 2023 a fost de aproape 7 milioane de lei, cu TVA.
Ce înseamnă aceste sume pentru bugetul instituției?
19% în 2021, 16% în 2022 și 2023.
2017 - anul vrajbei
După 1990, bugetul televiziunii publice a fost constituit din trei surse de venituri - taxa plătită lunar de fiecare locuință/firmă din România, alocări de la bugetul statului și venituri din activități proprii - vânzare de reclame, producție etc.
În raportul TVR pe 2005, de exemplu, se menționează clar: 19% din veniturile televiziunii veneau din subvenția bugetară și au fost utilizate pentru „staţii şi circuite, canal satelit, paza militară, achiziţii piese de schimb, funcţionarea Departamentului TVR Internaţional”.
Și zece ani mai târziu, în 2014, situația era aceeași. Banii plătiți către SNR veneau strict din alocare bugetară - „cheltuieli cu staţii şi circuite datorate Societăţii Naţionale de Radiocomunicaţii, în valoare de 131.516.222,13 lei – din alocaţii bugetare” (sursa: Raport de activitate 2014).
Televiziunea traversa, la începutul anilor 2010, o altă perioadă dificilă, din cauza unor datorii de sute de milioane de lei către Fisc, care riscau să blocheze activitatea instituției. O așa zisă reformă implementată în 2012 nu a reușit să restabilească echilibrul economic.
„Situația financiară era atât de grea că abia făceam față facturilor lunare”, spune Stelian Tănase, fost director/președinte general al SRTV (2013-2015). „Iar statul voia să țină televiziunea îngenunchiată, cu mâna întinsă la Guvern”.
Și totuși, în această perioadă, Televiziunea Română și-a plătit lunar facturile pentru Radiocom. Pentru că banii veneau, special, prin alocare bugetară.
Soluția de salvare a TVR, aparent bună, a venit la pachet cu o nouă paradigmă în funcționarea instituției - dependența de bugetul statului.
Pe 6 ianuarie 2017, Parlamentul aprobă Legea 1/2017, prin care taxele plătite de populație pentru TVR și SRR sunt eliminate, iar finanțarea celor două instituții trece în sarcina Guvernului, prin bugetul de stat.
Din bugetul alocat TVR pentru 2017, instituția a achitat 522 de milioane de lei către ANAF și a răsuflat ușurată.
Dar a fost doar pentru moment.
Cum s-a rupt lanțul de iubire dintre TVR și SNR
„În anul 2017, SRTv nu a achitat facturile aferente serviciilor prestate de SNR în perioada august – decembrie, acestea constituindu-se într-o datorie care a făcut obiectul unui litigiu finalizat în ianuarie 2024. După aceşti 7 ani, a fost pronunţată decizia definitivă de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, aceasta reprezentând un titlu executoriu pe care SRTv trebuia să îl pună în aplicare”. (sursa: Comunicatul conducerii SRTv către salariați, sept. 2024)
Așa sună, pe scurt, istoria diferendului comercial dintre cele două părți, explicat de conducerea TVR salariaților. Valoarea exactă a facturilor neplătite de TVR era de 40.756.419,79 de lei. Puțin peste 8 milioane de euro.
Într-un răspuns al Televiziunii Publice, pentru hotnews.ro, din 2018, sunt date mai multe detalii despre cum s-au întâmplat lucrurile:
„Valoarea contractului aferent anului 2017 dintre SRTv si SNR este de 68,5 milioane de lei cu TVA.
Între cele două entități a fost încheiat un act adițional care cuprindea o clauza conform căreia, în cazul în care, prin efortul celor două părți, la rectificarea bugetară se vor obține fondurile solicitate de la Ministerul Finanțelor Publice, valoarea contractului se va majora până la incidența sumei de 101 milioane de lei, valoare estimată a serviciilor SNR pentru anul 2017.
Având în vedere că, la rectificarea bugetară rubricată, nu s-au obținut aceste fonduri, în accepțiunea noastră, continuarea prestării serviciilor de către SNR intră în sfera riscului contractual asumat de această parte prin actul adițional menționat”.
Ce spunea, de fapt, TVR, în 2018? Că a existat un contract inițial, semnat, iar orice depășire a valorii prevăzute urma să fie acoperită printr-o rectificare bugetară care nu s-a mai întâmplat.
În acel an, conflictul comercial s-a mutat în instanță. Televiziunea publică a pierdut procesul cu SNR, care a obținut și executarea sa silită - sentință comunicată de Înalta Curte de Casație și Justiție pe 13 septembrie 2024.
De ce judecătorii au dat câștig de cauză Radiocom? Pentru că TVR ar fi primit în 2017 o alocare bugetară suficient de mare ca să acopere facturile către SNR, dar nu a făcut-o.
„Opţiunea sa a fost aceea de a plăti unele datorii cu prioritate faţă de altele, astfel că nu se poate reţine că nu ar fi fost îndeplinită condiţia alocării de la bugetul de stat a sumelor necesare plăţii serviciilor prestate de SNR câtă vreme o sumă mult mai mare faţă de cea datorată a fost alocată apelantei – reclamante – pârâte SNR, iar aceasta a dispus de această sumă prin plata altor creditori”, scrie în motivarea instanței de la Curtea de Apel București.
Ce soluții are TVR?
În acest moment, situația financiară a TVR nu e una fericită. A încheiat anul 2023 cu aproape 17 milioane de lei pierdere (aproximativ 3,4 milioane de euro), pentru prima oară după nouă ani de profit.
„Motivul principal al impasului bugetar în care ne aflăm îl reprezintă creșterile succesive ale salariului minim brut pe economie, care au mărit considerabil anvelopa salarială, fără ca această creștere să fie susținută de o majorare corespunzătoare a alocării bugetare”, a explicat conducerea TVR salariaților în nota internă. „SRTv nu dispune de suma necesară plăţii datoriei”.
Așa că TVR s-a întors cu mâna întinsă către Guvern.
„Suma aferentă datoriei către Societatea Română de Radiocomunicații a fost inclusă în toate solicitările de suplimentare a finanțării din alocație bugetară pe care SRTv le-a adresat Ministerului de Finanțe, inclusiv în documentele înaintate în vederea rectificării bugetare din 2024, însă nu a fost luată în considerare”, a comunicat TVR la solicitarea Europa Liberă.
Conducerea Televiziunii Publice a cerut 161 milioane de lei la rectificarea bugetară din septembrie 2024:
- 72 milioane de lei pentru salarii, TVA şi cotizaţii la organizaţiile internaționale din care TVR face parte;
- 83,5 milioane de lei destinate SNR, reprezentând obligaţii de plată conform hotărârii judecătorești, precum și servicii pentru perioada iulie – decembrie 2024;
- aproximativ 3 milioane de lei pentru producţia de programe
- 3 milioane de lei pentru activitatea Filialei SRTv – TVR Moldova.
A primit 40 de milioane de lei, o sumă de circa patru ori mai mică, bani care vor fi folosiți pentru plăţile drepturilor salariale pentru ultimele două luni ale anului, precum şi producţia şi difuzarea de programe, după cum a menționat TVR în răspunsul pentru Europa Liberă.
Singurele conturi pe care executorii judecătorești nu pot pune poprire sunt cele pentru salarii, iar direcționarea celor 40 de milioane de lei către fondul de salarii ar însemna că nu pot fi atinse de executor.
Doar că în expunerea de motive atașată ordonanței de Guvern, prin care TVR a primit bani la rectificarea bugetară, nu există cuvântul salarii.
„Societatea Română de Televiziune: +40,0 milioane lei, per sold, pentru producerea și difuzarea emisiunilor de televiziune.”, scrie în nota de fundamentare.
Iar pe 19 septembrie, televiziunea a fost notificată de începerea executării silite.
După primirea sentinţei definitive, managementul televiziunii publice susține că a iniţiat şi a purtat numeroase discuţii cu reprezentanţii SNR, atât cu privire la soluţii pentru stingerea litigiului, cât şi la continuarea contractului care a expirat la finalul lunii iunie 2024.
„SRTv a făcut propuneri concrete de eşalonare a creanţei în mai multe tranşe, ţinând cont de situaţia financiară curentă a instituţiei. Propunerile nu au fost acceptate de către SNR, care a solicitat plata datoriei în cel mult două tranşe”, a comunicat TVR salariaților.
Pe lângă cele 40,7 milioane pe care TVR le are de plătit și pentru care Radiocom a început executarea silită, pe rolul instanțelor mai există un proces pentru penalități solicitate de compania de radiocomunicații aproape 5 milioane de lei.
Cine conduce TVR, cine conduce SNR
Și TVR, și SNR au conduceri numite politic. Algoritmul de numire în funcții la TVR e clar, în funcție de cel parlamentar. La SNR - Radiocom, numirile se fac direct, pe canalele politice.
În cei șapte ani care au trecut de la declanșarea conflictului comercial, TVR a avut trei președinți/directori generali numiți și unul interimar - Irina Radu, Doina Gradea, Ramona Săseanu (director general interimar) și Dan Turturică, cel care conduce și acum Televiziunea Publică.
Jurnalist de profesie, Dan Turturică a fost ales în 2021 președinte-director general al TVR. Înainte de această poziție, Turturică a fost redactor-șef al publicațiilor România Liberă și Digi24.ro. A fost deseori criticat de presă pentru desele sale deplasări în străinătate din bugetul TVR.
În 2023, scrie Libertatea, a petrecut 48 de zile în astfel de deplasări, dublând numărul față de primul său an de mandat.
Acestea au inclus participări la diverse conferințe și evenimente internaționale, precum summituri și cursuri organizate de Uniunea Europeană de Radio și Televiziune (EBU) în orașe ca Helsinki, Montpellier, Varșovia, Paris, Barcelona și Los Angeles. De asemenea, a fost invitat de Institutul Cultural Român la New York pentru a discuta cu diaspora românească.
La SNR, din 2017 până acum, s-au perindat pe la conducerea Consiliului de Administrație zece președinți, toți cu mandat provizoriu.
Conducerea executivă a fost asigurată de alți cinci directori generali.
În acest moment, președinte al Consiliului de Administrație al SNR este Mihai Grigore Mocanu. Numit în primăvara lui 2024, tot provizoriu, el a fost candidat al Partidului Social Democrat (PSD) la Senatul României și are experiență în sondarea opiniei publice.
Director general al SNR este Vlad Andrei Iordache. Absolvent de ASE (2009), după un an de experiență ca economist, a ajuns, în 2010, consilier al președintelui SNR. În 2022 este numit director al Sucursalei SNR București, iar din 2024 este director general al instituției.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
