Linkuri accesibilitate

Centrala de la Cernobîl nu mai are curent electric. Ucraina avertizează asupra riscului de radiații


Centrala nucleară de la Cernobîl a rămas fără curent electric.
Centrala nucleară de la Cernobîl a rămas fără curent electric.

Nivelul radiațiilor din Ucraina și România este în limitele normale în prezent, însă oficialii din Ucraina vorbesc de riscuri majore de scurgeri radioactive în cazul în care centrala nu va fi reconectată la curent electric.

Agenția de presă Belta relatează joi că președintele Belarus, Aleksandr Lukașenko, i-a instruit pe specialiștii din țară să asigure alimentarea cu energie electrică a centralei nucleare de la Cernobîl, din Ucraina.

Substanțele radioactive ar putea fi eliberate din centrala nucleară de la Cernobîl din Ucraina, care nu mai poate răci combustibilul nuclear uzat după ce conexiunea sa electrică a fost întreruptă, a declarat miercuri compania nucleară de stat Energoatom din Ucraina, citată de Reuters.

Ministrul de Externe al Ucrainei a preluat avertismentele Energoatom, spunând că Cernobîl „a pierdut toată alimentarea cu energie electrică” și a făcut un apel la comunitatea internațională să ceară Rusiei „încetarea focului” pentru a le permite unităților specializate de întreținere să facă reparații pentru restabilirea puterii centralei.

„Generatoarele diesel de rezervă au o capacitate de 48 de ore pentru a alimenta CNE Cernobîl. După aceea, sistemele de răcire ale instalației de depozitare a combustibilului nuclear uzat se vor opri, făcând scurgerile de radiații iminente”, a spus Kuleba într-un tweet miercuri.

Atacurile armatei ruse au făcut imposibilă repararea imediată a liniei de înaltă tensiune a centralei, care a fost capturată de forțele ruse după ce Ucraina a fost invadată de Rusia pe 24 februarie.

Energoatom spune că la Cernobîl există aproximativ 20.000 de ansambluri de combustibil uzat care nu au putut fi păstrate la rece pe fondul unei pene de curent.

Încălzirea lor ar putea duce la „eliberarea de substanțe radioactive în mediu. Norul radioactiv ar putea fi transportat de vânt în alte regiuni din Ucraina, Belarus, Rusia și Europa”, se arată în comunicatul Energoatom.

Fără curent, sistemele de ventilație de la uzină nu pot funcționa, expunând personalul la doze periculoase de radiații, a adăugat acesta.

Senzorii s-au întrerupt după ora 11.00

Silviu Gurlui este profesor la Facultatea de Fizică din Iași și spune că, după ce a început războiul în Ucraina, a urmărit permanent senzorii publici care indică nivelul de radiații din regiune.

„În Ucraina sunt trei rețele. Până la ora 11.00 și câteva minute, câțiva senzori rămași în perimetrul central (de la Cernobîl), al celor patru reactoare, încă mai funcționau. După aceea, nu au mai indicat nimic. Este vorba de un areal cu o rază de aproximativ 15 kilometri care a rămas nemonitorizat”, a spus profesorul Gurlui într-o declarație pentru Europa Liberă.

Acesta a spus că, în afară de acel areal de 15 kilometri din preajma Cernobîl, ceilalți senzori care măsoară nivelul radiațiilor, inclusiv de pe teritoriul României, indicau, miercuri după-masă, valori normale.

AIEA și CNCAN: Niciun impact critic. Valori normale ale nivelului de radiații

La scurt timp de la avertismentele autorităților ucrainene, ​Agenția Internațională pentru Energie a anunțat că nu a existat niciun „impact critic” asupra siguranței Cernobîlului.

AIEA spune că încărcătura termică a piscinei de stocare a combustibilului uzat și volumul de apă de răcire de la centrala nucleară Cernobîl sunt suficiente pentru eliminarea eficientă a căldurii fără a fi nevoie de alimentare cu energie electrică.

Măsurătorile efectuate la nivel național confirmă valori normale ale nivelului de radiații si nu sunt semnalate depăsiri la nivelul teritoriului ucrainean, a transmis la scurt timp și Comisia Națională pentru Controlul Activităților Nucleare (CNCAN) cu privire la evenimentele de la amplasamentul fostei centrale de la Cernobîl.

„Din informațiile primite de la Autoritatea de Reglementare și Control din Ucraina (State Nuclear Regulatory Inspectorate of Ukraine), a fost confirmată întreruperea alimentării cu energie electrică în data de 09.03.2022, în jurul orei 11”, spune CNCAN.

Potrivit protocoalelor de securitate, a fost stabilită conectarea la sursa de alimentare de rezervă ce utilizează sistemele diesel mobile. În prezent, toate sistemele de securitate sunt funcționale, fiind alimentate din generatoarele diesel de rezervă și nu există un pericol pentru mediu sau populație, arată sursa citată.

„Rezerva de combustibil este dimensionată pentru perioadele de timp necesare pentru restabilirea alimentării cu energie electrică, funcționarea generatoarelor diesel de rezervă putând fi prelungită după necesități prin realimentare cu combustibil până la reconectarea cu rețeaua națională de energie electrica.

Marți, AIEA a pierdut legătura cu centrala de la Cernobîl

Marți, organul de pază nuclear al ONU a avertizat că sistemele de monitorizare a materialului nuclear din instalațiile de deșeuri radioactive de la Cernobîl au încetat să transmită date.

Agenția Internațională pentru Energie Atomică a anunțat că a pierdut legătura cu sistemele care monitorizează materialul nuclear de la centrala Cernobîl, centrală care a fost preluată de forțele ruse, potrivit The Kyiv Independent.

În același timp, presa de stat din Rusia a anunțat că Garda Națională a Rusiei deține acum controlul total asupra centralei nucleare Zaporojie din Ucraina, cea mai mare centrală nucleară din Europa.

Un oficial al Gărzii Naționale a spus angajații centralei nucleare lucrează „normal” și că membrii Gărzii Naționale a Ucrainei care o apărau au fost eliberați, scrie BBC.

Anterior, ministrul Energiei al Ucrainei, Herman Halushchenko, a acuzat trupele ruse că au torturat personalul uzinei, spunând că angajații erau ținuți ostatici.

El a avertizat, de asemenea, că Rusia va forța conducerea fabricii să emită o declarație falsă care va fi folosită în scopuri propagandistice.

BBC arată că atât afirmațiile Rusiei, cât și ale Ucrainei nu au fost verificate în mod independent.

Apelul șefului AIEA

Forțele ruse au preluat controlul asupra zonei de excludere și a uzinei de la Cernobîl la sfârșitul lunii februarie, la câteva zile după invadarea Ucrainei, cu personalul ucrainean care se afla în tură în acel moment pentru a asigura funcționarea instalației.

Armata rusă a preluat, de asemenea, controlul asupra zonei din jurul celei mai mari centrale nucleare a Ucrainei, de la Zaporojie, cu personalul ucrainean continuând să opereze reactoarele, spune AIEA.

Într-o declarație comună publicată joi, 3 martie, ministrul energiei al Ucrainei, autoritatea de reglementare nucleară și operatorul centralei nucleare, Energoatom, au cerut NATO și Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA) să introducă zone de excludere de 30 de kilometri în jurul centralelor nucleare și să introducă zone de excludere a zborului deasupra lor.

Declarația comună mai spune că personalul de la Cernobîl, „care a fost reținut de armata rusă fără rotație timp de șapte zile, este sub presiune psihologică și epuizat moral și, ca urmare, are oportunități limitate de a comunica, de a se mișca și de a efectua lucrări de reparații”, ceea ce duce la risc de „perturbări ale regimului de radiații”, care „le pune în pericol viața și sănătatea”.

Directorul general al AIEA, Rafael Mariano Grossi, a spus că bunăstarea lucrătorilor care doresc să asigure securitatea centralelor nucleare a fost o parte importantă a discuțiilor sale cu oficialii ruși și ucraineni.

„Spun asta pentru că, ca în orice altă muncă, aveți ture, astfel încât oamenii să se poată duce acasă și să se odihnească și a fost o provocare să vă asigurați că există o schimbare completă a turelor. Nu înseamnă că oamenii lucrează non-stop fără să doarmă sau să mănânce, dar în unele cazuri știm că oamenii trebuie să rămână la fabrică și să continue să lucreze a doua zi și că nu-și iau zile libere”, a spus Grossi.

„În orice activitate, dar mai ales aici, unde trebuie să fii foarte concentrat și să nu faci greșeli acest lucru poate duce la greșeli. Ceea ce încercăm în discuțiile noastre cu Ucraina și Rusia, este să facilităm acest lucru pentru a ne asigura că astfel de lucruri nu se întâmplă”, a adăugat el.

El a adăugat că și în cazul în care personalul ar avea pauzele obișnuite de odihnă și posibilitatea de a pleca acasă, ei tot ar lucra sub un stres imens, având în vedere ce se întâmplă în țară, unde „familiile lor pot fi în pericol” sau poate chiar să moară în bombardamente.

„Problema de a avea personal bine odihnit, competent și odihnit acolo este foarte, foarte importantă. Nu este doar o problemă umanitară, este și o problemă cât se poate de tehnică”, a explicat el.

Cum funcționează centrala în cazul unui atac cu bombă

Cu puțin înainte ca Rusia să invadeze Ucraina, CEO-ul Energoatom, Petro Kotin, spunea că „potrivit protocolului, centralele nu vor funcționa în caz, de exemplu, de atac cu bombă” și că, într-un astfel de caz uzina trebuie închisă până când amenințarea este eliminată.

„În caz de pierdere a alimentării externe a centralei nucleare, sistemul autonom de alimentare cu energie începe să funcționeze cu ajutorul unor generatoare diesel puternice. Centralele nucleare ucrainene sunt pregătite pentru un astfel de mod de funcționare: stocul de motorină situat la centralele nucleare depăşeşte semnificativ standardele stabilite. În plus, unitățile de putere ucrainene sunt pregătite chiar și pentru un accident de avion, deoarece vasul de izolare și reactorul sunt proiectate să reziste riscurilor corespunzătoare."

El a adăugat că combustibilul nuclear a fost stocat în caz de întrerupere a furnizării.

Ucraina are acces la doi furnizori de combustibil: TVEL din Rusia și Westinghouse. Majoritatea combustibilului din reactoarele Ucrainei este produs de TVEL, dar țara a avut un proiect în derulare în ultimii ani de diversificare a surselor de combustibil.

La jumătatea anului 2021, șase dintre cele 15 reactoare ale Ucrainei funcționau folosind combustibil produs de Westinghouse, fabricat la uzina sa din Västerås, Suedia.

  • 16x9 Image

    Dora Vulcan

    Dora Vulcan este Senior Correspondent și s-a alăturat echipei Europa Liberă în ianuarie 2020. A intrat în presă în 1992 ca reporter de politică internă la România liberă. A devenit apoi jurnalist de investigații specializat în Justiție, preocupat de ingerința politicului în anchetele penale. În paralel, Dora a fost și stringer BBC. A scris la Revista „22” despre plagiatele din mediul universitar, a acoperit domeniul politic la Reporter Global (partener The Economist în România) și a fost editor coordonator la departamentul Social al agenției Mediafax. A fost consultant pentru filmul „De ce eu?”, despre moartea suspectă a procurorului Cristian Panait, o tragedie cu implicații politice care a marcat anii 2000.  

  • 16x9 Image

    Ionuț Benea

    A intrat în presă dintr-un pariu și a rămas aici din convingere. A debutat în jurnalism în 2008 și a trecut prin redacții locale sau naționale importante, precum Ziarul de Iași sau Adevărul. A fost implicat în mai multe proiecte editoriale independente coordonate de Freedom House și Centrul pentru Jurnalism Independent.

    S-a alăturat echipei în 2021 ca senior-correspondent, funcție pe care o ocupă și în prezent. Din iulie 2021 până în ianuarie 2023 a fost redactor-șef al Europei Libere România.

    Din ianuarie 2023 ocupă poziția de senior-correspondent.

XS
SM
MD
LG