Linkuri accesibilitate

Parlamentul ucrainean a aprobat cu unanimitate modificările la legea privind minoritățile, cu dedicație pentru români și maghiari


Rada Supremă a Ucrainei, parlamentul ucrainean, în timpul discursul din decembrie trecut al președintelui Volodimir Zelenski.
Rada Supremă a Ucrainei, parlamentul ucrainean, în timpul discursul din decembrie trecut al președintelui Volodimir Zelenski.

Parlamentul Ucrainei a adoptat modificările la legea minorităților naționale, pentru a pune în aplicare cele mai recente recomandări ale Consiliului Europei.

Este pentru a doua oară când Ucraina face modificări la legea privind minoritățile naționale, care este una dintre cerințele Uniunii Europene pentru aderarea Ucrainei, scrie Kiev Independent.

Proiectul de lege a fost susținut de 317 parlamentari, nimeni nu a votat împotrivă. Proiectul merge la promulgare la președintele Volodimir Zelenski.

„În timp ce am urmat recomandările Comisiei de la Veneția, am protejat societatea de un potențial declin al rolului limbii ucrainene în educație, mass-media, publicarea de cărți și amenințările cu rusificarea țării”, a declarat deputatul Irina Herașcenko, coautor al modificărilor.

Proiectul de lege permite utilizarea limbilor UE și a limbilor minorităților naționale în publicitate politică, școli private și universități, grupuri de studenți formate din minorități naționale și mass-media, a precizat deputata ucraineană.

„În același timp, publicitatea trebuie să fie duplicată în ucraineană, iar studiul ucrainei ca limbă de stat va fi obligatoriu în toate instituțiile de învățământ, deși educația se poate desfășura în limbile UE”, a scris parlamentarul pe Telegram.

Acest lucru nu se aplică limbii unei țări agresoare, în special limbii ruse. Limbile minoritare se referă în principal la română și maghiară, vorbite în unele comunități din vestul Ucrainei, a precizat ea.

Și celălalt autor al proiectului de lege, Volodimir Viatrovici, a spus că îmbunătăţirile aduse proiectului de lege nu se vor aplica limbii ruse, limbă a statului agresor, „şi nu pentru 5 ani, aşa cum a planificat guvernul, ci pe termen nelimitat".

Marţi, vicepremierul pentru integrare europeană şi euroatlantică Olga Ştefanişina a declarat că proiectul de lege va conţine garanţii suplimentare pentru a preveni infiltrarea narativelor şi a propagandei ruseşti.

Olga Ștefanișina, în timpul unui discurs din Rada Supremă
Olga Ștefanișina, în timpul unui discurs din Rada Supremă

Ungaria a acuzat în repetate rânduri Kievul că asuprește minorităților maghiare care trăiesc în Ucraina, numind politicile lingvistice ale Kievului drept discriminatorii și a amenințat cu blocarea aspirațiilor Kievului la admiterea în Uniunea Europeană.

Ca răspuns la criticile Ungariei față de o lege care impunea ca cel puțin 70% din educația peste clasa a cincea să se desfășoare în ucraineană, Kievul a susținut că nu intenționează să reprime minoritățile, doar pentru a se asigura că fiecare cetățean ucrainean are cunoștințe suficiente în limba oficială a statului ucrainean.

De la începutul invaziei pe scară largă a Ucrainei de către Rusia, Ungaria a obstrucționat în mod repetat fondurile UE pentru Kiev, în timp ce s-a opus sistemaric sancțiunilor UE împotriva Rusiei. Orban, care menține legături strânse cu Kremlinul, a refuzat să ofere ajutor militar Ucrainei și a susținut că contraofensiva Kievului este destinată eșecului.

Legea inițială privind minoritățile naționale, adoptată în decembrie 2022, a stabilit definiția minorităților etnice din Ucraina, a stabilit drepturile și obligațiile acestora și a prevăzut crearea unor organisme consultative cu reprezentanți ai minorităților.

Comisia de la Veneția, organismul consultativ al Consiliului Europei care ajută Ucraina în implementarea pașilor necesari pentru integrarea în UE, a salutat legea, dar a recomandat modificări suplimentare pentru a se conforma pe deplin standardelor internaționale.

Parlamentul ucrainean a adoptat modificările, iar Zelenski a semnat legea actualizată pe 3 noiembrie.

Într-o decizie istorică, Comisia Europeană a recomandat deschiderea discuțiilor oficiale privind aderarea Ucrainei la UE pe 8 noiembrie, dar a cerut ca Ucraina să facă în continuare mai multe progrese în unele reforme, inclusiv pentru protejarea minorităților etnice.

Liderii țărilor membre UE urmează să decidă săptămâna viitoare dacă acceptă sau nu recomandarea Comisiei Europene de a invita Kievul să înceapă negocierile de aderare.

Orice astfel de decizie necesită însă sprijinul unanim. Premierul ungar Viktor Orban a declarat în repetate rânduri că Ungaria nu va susţine propunerea Comisiei în forma actuală.

Ce prevăd noile modificări ale legii

  • instituţiile private de învăţământ superior au dreptul de a alege în mod liber limba de predare care este o limbă oficială a Uniunii Europene, asigurându-se în acelaşi timp că persoanele care studiază în astfel de instituţii studiază limba de stat ca disciplină academică separată;
  • în clasele (grupele) cu predare în limbile minorităţilor (comunităţilor) naţionale care sunt limbi oficiale ale Uniunii Europene este garantat dreptul de a utiliza limba minorităţii naţionale respective în procesul educaţional, împreună cu limba de stat;
  • persoanele care aparţin minorităţilor (comunităţilor) naţionale din Ucraina ale căror limbi sunt limbi oficiale ale Uniunii Europene şi care au început învăţământul secundar general înainte de data de 1 septembrie 2018 în limba minorităţii (comunităţii) naţionale respective au dreptul de a continua în această limbă până la finalizarea învăţământului secundar general complet, în conformitate cu normele care erau în vigoare înainte de intrarea în vigoare a Legii Ucrainei "Cu privire la asigurarea funcţionării limbii ucrainene ca limbă de stat".

  • 16x9 Image

    Dora Vulcan

    Dora Vulcan este Senior Correspondent și s-a alăturat echipei Europa Liberă în ianuarie 2020. A intrat în presă în 1992 ca reporter de politică internă la România liberă. A devenit apoi jurnalist de investigații specializat în Justiție, preocupat de ingerința politicului în anchetele penale. În paralel, Dora a fost și stringer BBC. A scris la Revista „22” despre plagiatele din mediul universitar, a acoperit domeniul politic la Reporter Global (partener The Economist în România) și a fost editor coordonator la departamentul Social al agenției Mediafax. A fost consultant pentru filmul „De ce eu?”, despre moartea suspectă a procurorului Cristian Panait, o tragedie cu implicații politice care a marcat anii 2000.  

XS
SM
MD
LG