Atacurile ordonate de Vladimir Putin asupra Ucrainei nu ocolesc civili și zone rezidențiale, așa cum nu ocolesc monumente istorice și culturale. Este încercarea Rusiei de a distruge statul suveran Ucraina și istoria lui, a spus președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, în cea de-a șaptea zi a invaziei ordonate de Vladimir Putin.
„Au ordin să șteargă istoria noastră, țara noastră, pe noi toți de pe fața pămânului”, a spus Zelesnki în declarația din 2 martie, de după bombardamentul care a afectat memorialul ridicat în memoria victimelor de la Babi Yar, locul unuia dintre cele mai mari masacre comise de nazişti.
„Era acesta o bază NATO, era acesta un obiectiv militar periculos pentru Rusia?”, întreba retoric Volodimir Zelesnki.
- Marți, în 8 martie, Volodimir Zelesnky a anunțat că atacurile Moscovei au distrus biserica de lemn din Viazivka, din regiunea Jîtomîr, scrie The Guardian.
- Un muzeu din Ivankov, lângă Kiev, a fost distrus, anunța în 4 martie, ministrul ucrainean al Culturii, Alexsandr Tkachenko, citat de CNN. Zeci de lucrări ale artistei ucrainene Maria Primachenko se aflau acolo.
Academia de Arte decorative din Kiev a fost, de asemenea atacată, au anunțat autoritățile ucrainene, iar la Harkov, bombardamentele forțelor Rusiei ar fi afectat Catedrala Adormirii Maicii Domnului, în care populația a încercat să se adăpostească.
Au fost vizate și părți ale Universității de Artă și cămine ale Academiei Culturale de Stat, a precizat ministrul Culturii, Alexsandr Tkachenko.
Orașul din nord estul Ucrainei, cel de-al doilea ca mărime după Kiev a fost atacat masiv de forțele Rusiei în primele zile ale lunii martie. Miercuri, în 9 martie, în ciuda atacurilor, autoritățile ucrainene spuneau că nu au pierdut controlul asupra orașului.
Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski a spus că, la Harkov, Moscova a comis crime de război.
Harkov, prima capitală a Republicii Sovietice Socialiste Ucrainene
Harkov a fost fondat în 1655, ca bastion militar menit să protejeze granița de sud a Rusiei. În următoarele secole s-a dezvoltat în centru manufacturier, parte a unor importante rute comerciale.
După preluarea puterii în Rusia de către bolșevici, în urma Revoluției din 1917, Harkov a devenit, în 1919, prima capitală a Republicii Sovietice Socialiste Ucrainene. Rolul a fost preluat de Kiev în 1934.
După ce a suferit distrugeri masive în cel de-al Doilea Război Mondial, orașul a fost reconstruit, arată britannica.com, drept un oraș cu artere rutiere largi, blocuri de mari dimensiuni, clădiri administrative și de birouri impunătoare, acum ținte ale atacurilor ordonate de Vladimir Putin.
Clădiri istorice care au rezistat atacului nazist, sunt acum în pericol:
- Catedrala Pokrovski, monumentul național ucrainean și cea mai veche clădire din oraș, care datează din 1689;
- Catedrala Patriarhală din secolul XIX;
Harkov este unul dintre cele mai importante centre culturale și educaționale ale Ucrainei, cu numeroase instituții de învățământ superior în domeniile politehnic, medical, de inginerie sau cercetare în agricultură.
Cel mai vechi teatru din oraș datează din 1780, Universitatea a fost fondată în 1805, când au fost puse și bazele Grădinii botanice.
„Un dictator dement amenință să distrugă catedrala Sfânta Sofia din Kiev, clădire UNESCO, construită în secolul al XI-lea”, declara pe 4 martie, ministrul ucrainean al Culturii, Alexsandr Tkachenko, citat de CNN.
Atacurile aeriene asupra Kievului au început imediat după ce Vladimir Putin a dat ordinul de invadare a Ucrainei, în 24 februarie.
Kievul are o populație de circa 2,5 milioane de persoane, cam câți ucraineni au părăsit deja țara din fața războiului ordonat de Vladimir Putin. La Kiev se află principalele instituții ale statului ucrainean, iar președintele Volodimir Zelesnki spune că nu va părăsi orașul indiferent de cât de mult avansează forțele Rusiei.
Numeroși locuitori ai Kievului s-au alăturat forțelor militare încă din prima zi a războiului.
Kiev, capitala Ucrainei
Kievul era acum o mie de ani capitala primului stat al slavilor estici, grupul etnic din care se trag popoarele ucrainean, rus și belarus.
La fel ca Harkov, Kievul a fost distrus masiv în cel de-al Doilea Război Mondial. Clădirile istorice care au supraviețuit se află în centrul reconstruit cu păstrarea vechiului model stradal.
Catedrala Sfânta Sofia, construită în secolul al XI-lea, în prezent muzeu, este printre cele mai cunoscute monumente istorice.
În apropierea Catedralei Sfânta Sofia se află Biserica barocă a Sfântului Andrei, construită la mijlocul secolului al XVIII-lea, dar și ruinele Porții de Aur, construite în secolul al XI-lea, Poarta Zaborovski, de la 1746–48 și rămășițele Bisericii Zeciuielii (989–996), construită de Vladimir cel Mare, domnitorul Rusiei Kievene (980 – 1015).
În ultimii 20 de ani, Kievului a fost identificat cel mai des cu Piața Independenței, Maidanul protestelor pro-democratice, acum loc al baricadelor antitanc.
Autoritățile ucrainene spun că militarii și civilii care rămân să lupte nu vor da înapoi în fața invadatorilor, dar nu au cum să lupte cu atacurile aeriene. Acestea au făcut cele mai multe pagube asupra orașelor și pun în pericol patrimoniul istoric și cultural.
Locuitorii din Odesa, la fel ca cei din Kiev au umplut saci cu nisip și au construit, cu ajutorul sudorilor, baraje antitanc din fier.
Considerat unul dintre cele mai atractive și cosmopolite orașe ale Ucraine, Odesa a văzut în aceste zile o adevărată transformare: nu doar un centru istoric baricadat, dar și o nouă atitudine a populației față de Rusia.
Odesa istorică și culturală, transformată în fortăreață
Primarul din Odesa, Genadi Trukhanov, e considerat un pro-rus. Acum, el anunță că va lupta până la capăt și, potrivit The Guardian, nu ezită să înjure în public argumentele invocate de Vladimir Putin pentru invadarea Ucrainei.
Retorica lui Vladimir Putin privind așa-zisa nevoie de „denazificare” a Ucrainei are rădăcini și într-un eveniment din 2014, din Odesa, când violențele dintre pro și anti ruși au dus la un incendiu în care au murit 48 de persoane. Kremlinul l-a catalogat drept un „masacru fascist”.
Vladimir Putin a numit Odesa în discursul televizat care a precedat atacul asupra Ucrainei, menționează The Guardian.
Odesa, port istoric la Marea Neagră
Istoria actualului oraș-port Odesa a început în secolul al XIV-lea, când tătarii au construit aici cetatea Khadjibei. În 1789, în timpul războiului ruso-turc, armata Imperiului rus a cucerit cetatea, iar în 1792 așezarea a fost cedată Rusiei.
Baza navală și cheiul comercial au fost adăugate în 1794, iar în 1795 noul port a primit numele Odesa, scrie britannica.com, după numele coloneii din Grecia antică Odessos.
În secolul al XIX-lea, Odesa s-a dezvoltat rapid, mai ales după introducerea căilor ferate în 1866. Exportul de cereale a transformat Odesa în cel de-al doilea port ca importanță în Rusia, după St. Petersburg.
Universitatea din Odesa a fost fondată în 1865, clădirea teatrului și baletului din Odesa datează din 1809.
Treptele Potemkin sunt una dintre principalele atracții turistice ale Odesei. Lungi de 142 de metri, cu 192 de trepte, acestea fac legătura dintre orașul vechi și port. Ele au devenit cunoscute în întreaga lume după ce au apărut într-o scenă considerată revoluționară pentru cinematografie în filmul „Crucișătorul Potemkin”, din 1925, al lui Sergei Eisenstein.
„Trebuie să protejăm moștenirea culturală a Ucrainei”, a transmis, în 8 martie, Organizația Națiunilor Unite pentru Educație, Știință și Cultură (UNESCO), care a anunțat că a început, cu ajutorul imaginilor din satelit, monitorizarea siturilor în pericol sau deja afectate de atacurile armatei Rusiei.
UNESCO amintește că pe lista patrimoniului mondial se află Catedrala Sfânta Sofia din Kiev și clădirile monastice învecinate, dar și centrul orașului Lvov, unul din principalele puncte de refugiu pentru ucrainenii din zonele atacate.
„Prima provocare este să marcăm siturile și monumentele de patrimoniu și să invocăm statutul lor special de zone protejate de legislația internațională”, arată UNESCO, care precizează că e în contact cu autoritățile ucrainene pentru a marca aceste obiective cu așa-numitul „Scut albastru”, un simbol ales prin Convenția de la Haga din 14 mai 1954, pentru a indica patrimoniul cultural, adăposturile, transportul și personalul care protejează bunurile de patrimoniu.
În Ucraina, directorii muzeelor au avut de luat, rapid, decizii dureroase. La Liov, în centrul istoric care face parte din patrimoniul UNESCO, directorul Muzeului Național „Andrei Septitki”, Igor Kozhan, a decis să golească sălile muzeului. Obiectele au fost duse în subsol, la adăpost, speră el, potrivit CNN.
„Vedem Rusia bombardând zone rezidențiale și oameni care încearcă să le părăsească. Spuneau că nu vor face așa ceva, deci nu putem avea încredere. Trebuie să ne adăpostim patrimoniul”, spune Igor Kozhan.
Catedrala Armenească din Liov a ascuns o sculptură medievală din lemn care îl reprezintă pe Iisus Hristos. La Catedrala Latină, vitraliile au fost acoperite cu plăci din oțel.
Statuile orașului au fost „îmbrăcate”, în speranță că vor fi protejate dacă războiul ordonat de Vladimir Putin ajunge până la Liov. Unele statui au fost acoperite cu materiale groase, altele cu placaj.
