Linkuri accesibilitate

UE începe negocierile de aderare cu Ucraina și R.Moldova pe 25 iunie


Președintele ucrainean, Volodimir Zelenski și liderul de la Chișinău, președinta Maia Sandu la Summitul de la Bulboaca, 1 iunie 2023.
Președintele ucrainean, Volodimir Zelenski și liderul de la Chișinău, președinta Maia Sandu la Summitul de la Bulboaca, 1 iunie 2023.

Țările Uniunii Europene au aprobat oficial lansarea negocierilor de aderare cu Ucraina și Moldova săptămâna viitoare, un alt pas în lunga călătorie a celor două națiuni de a adera la blocul celor 27 de națiuni.

Miniştrii Finanţelor din UE, reuniţi la Luxemburg, au adoptat cadrul negocierilor cu cele două ţări candidate, confirmând acordul de principiu încheiat de ambasadorii UE săptămâna trecută, la Bruxelles.

Belgia, care deține în prezent președinția Uniunii Europene, a anunțat că statele membre au convenit asupra unui cadru de negociere, informează Associated Press.

„Acest lucru deschide calea pentru lansarea negocierilor marți, 25 iunie, la Luxemburg”, a scris vineri președinția belgiană pe X.

Discuțiile vor fi precedate de două conferințe interguvernamentale. Cei 27 urmează să deschidă mai întâi negocieri cu Ucraina, marţi după-amiaza, iar apoi cu R.Moldova.

Procesul dintre începerea negocierilor cu Ucraina și Moldova vecină și aderarea acestora la UE ar putea dura mulți ani.

Şefii de stat şi de guverne ai UE au deschis calea acestor negocieri de aderare la UE cu Ucraina şi Republica Moldova, două foste republici sovietice, la jumătatea lui decembrie 2023. Ungaria s-a opus sistematic deschiderii negocierilor de aderare, motivând că aceasta nu îndeplineşte condiţiile.

În urma unei evaluări pozitive din partea puterii executive a UE, liderii UE, șefi de stat și de guvern, au convenit încă din decembrie trecut că negocierile de aderare cu cele două foste republici sovietice ar trebui să înceapă.

Pe 7 iunie, executivul comunitar a decis că Ucraina şi R.Moldova îndeplinesc toate condiţiile prealabile deschiderii oficiale a negocierilor.

Pentru a adera la UE, țările candidate trebuie să treacă printr-un proces îndelungat de aliniere a legilor și standardelor la cele ale blocului comunitar și să arate că instituțiile și economiile lor respectă normele democratice.

Comisia a cerut Kievului măsuri de luptă împotriva corupţiei şi împotriva acaparării statului de oligarhi, o mai bună gestionare a situației minorităţilor, măsură reclamată cu insistenţă de Budapesta.

UE a acordat, în iunie 2022, atât Ucrainei statulul de stat candidat la aderare, un gest puternic simbolic, la doar câteva luni după invazia rusă, cât şi Republicii Moldova vecine.

Deschiderea negocierilor este o etapă dintr-un proces de aderare lung şi anevoios.

O eventuală aderare la UE a Ucrainei - o ţară cu 40 de milioane de locuitori şi o putere agrcolă - ridică numeroase dificultăţi, începând cu cea a ajutoarelor financiare.

Ucraina este una dintre numeroasele țări care își doresc de multă vreme să adere la UE, în care văd o cale către bogăție și stabilitate.

Deși UE nu este o alianță militară precum NATO, apartenența la bloc este văzută de unii ca un zid de protecție împotriva influenței Rusiei.

Ucraina a solicitat oficial aderarea la UE la mai puțin de o săptămână după ce Rusia a invadat-o pe 24 februarie 2022.

Deschiderea discuțiilor trimite un semnal puternic de solidaritate cu Ucraina, pe lângă sprijinul financiar uriaș oferit de UE.

Moldova a acuzat în repetate rânduri Rusia că desfășoară un „război hibrid” împotriva micuței țări de dincolo de Prut, că se amestecă în alegerile locale și că derulează vaste campanii de dezinformare pentru a încerca să răstoarne guvernul și să devieze țara de la calea sa europeană.

Rusia a negat acuzațiile, dar guvernul moldovean se teme de intențiile Moscovei, mai ales după ce autoritățile transnistrene au făcut apel la Moscova în februarie pentru „protecție”, din cauza a ceea ce au spus că ar fi o presiune crescută din partea guvernului.

Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.

  • 16x9 Image

    Dora Vulcan

    Dora Vulcan este Senior Correspondent și s-a alăturat echipei Europa Liberă în ianuarie 2020. A intrat în presă în 1992 ca reporter de politică internă la România liberă. A devenit apoi jurnalist de investigații specializat în Justiție, preocupat de ingerința politicului în anchetele penale. În paralel, Dora a fost și stringer BBC. A scris la Revista „22” despre plagiatele din mediul universitar, a acoperit domeniul politic la Reporter Global (partener The Economist în România) și a fost editor coordonator la departamentul Social al agenției Mediafax. A fost consultant pentru filmul „De ce eu?”, despre moartea suspectă a procurorului Cristian Panait, o tragedie cu implicații politice care a marcat anii 2000.  

XS
SM
MD
LG