Linkuri accesibilitate

 
UE adoptă al 16-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei. Vizate: energia, transportul, infrastructura, sectorul financiar, dezinformarea

UE adoptă al 16-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei. Vizate: energia, transportul, infrastructura, sectorul financiar, dezinformarea


Imagine simbolică: steagul Rusiei, supus interdicțiilor
Imagine simbolică: steagul Rusiei, supus interdicțiilor

Comisia Europeană a adoptat luni al 16-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei, la trei ani de la invadarea totală a Ucrainei, pe 24 februarie 2022.

Comisia a salutat adoptarea pachetului de către Consiliu și spune că pe măsură ce agresiunea ilegală a Rusiei intră în al patrulea an, acest ultim pachet este conceput „pentru a intensifica și mai mult presiunea asupra agresorului și face parte din angajamentul neclintit al UE pentru o pace justă și durabilă pentru Ucraina”.

Pachetul de sancțiuni vizează domenii importante din punct de vedere sistemic ale economiei ruse, cum ar fi: energia, comerțul, transporturile, infrastructura și serviciile financiare, dar și vecinii care pot ajuta Rusia să ocolească sancțiunile.

„Pentru a reduce riscul ca sancțiunile noastre să fie ocolite, anumite prevederi ale celui de-al șaisprezecelea pachet sunt acum reflectate și în regimul de sancțiuni din Belarus. În plus, UE și-a actualizat și consolidat regimurile de sancțiuni privind Crimeea și Sevastopol și zonele necontrolate de guvern ale regiunilor Donețk, Herson, Luhansk și Zaporojie”, spune Comisia Europeană.

Pachetul vizează 74 de nave suplimentare, ceea ce duce la 153 numărul total de nave sancționate până acum, care fac parte din flota din umbră a Rusiei sau care au contribuit la acumularea veniturilor din energie ale Rusiei și au alimentat astfel mașina sa de război.

Măsurile adaugă un nou criteriu de listare, care-i vizează pe cei care sprijină operațiunile petroliere ale Rusiei și impune restricții la export pentru 53 de noi companii care sprijină complexul militar-industrial al Rusiei sau care ocolesc sancțiunile.

Printre acestea sunt 34 de companii din alte țări decât Rusia.

De asemenea, sunt sancționate 48 de persoane fizice și 35 de entități – cum ar fi cele care susțin complexul militar rus, extrem de active în ocolirea sancțiunilor –, schimburile de criptoactive rusești și din sectorul maritim.

Măsuri comerciale

Pe lângă interdicția pentru importurile de produse din aluminiu prelucrate din Rusia, deja în vigoare, acest pachet include o interdicție a importurilor UE de aluminiu primar din Rusia.

Pentru a asigura o tranziție fără probleme pentru întreprinderi, este introdus un mecanism de cotă, care permite utilizarea a 275.000 de tone, ceea ce echivalează cu 80% din importurile UE în 2024, care să fie utilizate pe o perioadă de 12 luni.

Restricțiile de export cu dublă utilizare au fost extinse la articole suplimentare pentru a reduce accesul Rusiei la tehnologiile cheie pe care le-a folosit pe câmpul de luptă și acoperă:

  • Precursori chimici cu dublă utilizare pentru a produce cloropicrin și alți agenți de control al revoltelor utilizați ca arme chimice de Rusia, cu încălcarea Convenției privind armele chimice;
  • Software-ul legat de mașinile-unelte de control numeric computerizat (CNC) utilizate pentru fabricarea de arme și controlere de jocuri video utilizate de armata rusă pentru a pilota dronele pe câmpul de luptă;
  • Minereuri și compuși de crom datorită aplicațiilor lor militare;

Mai mult, au fost introduse restricții suplimentare la export pentru bunuri industriale , vizând în mod special mineralele, substanțele chimice, oțelul, materialele din sticlă și artificiile, cu o semnificație militară deosebită.

Măsuri energetice

UE a decis să interzică complet depozitarea temporară sau plasarea sub proceduri de zonă liberă a țițeiului sau a produselor petroliere rusești în porturile UE, ceea ce era permis până acum, dacă petrolul respecta plafonul de preț și mergea într-o țară terță.

Pachetul de sancțiuni extinde interdicția de a furniza bunuri, tehnologie și servicii pentru finalizarea proiectelor rusești de GNL pentru a se aplica și proiectelor de țiței din Rusia, cum ar fi proiectul petrolier Vostok.

Pachetul extinde interdicția existentă de software pentru a restricționa exportul sau furnizarea de software de explorare de petrol și gaze către Rusia.

Măsuri de transport

Pachetul extinde interdicția de zbor pentru a permite listarea transportatorilor din țări terțe care fac zboruri interne în Rusia sau furnizează bunuri de aviație companiilor aeriene rusești sau pentru zboruri interne în Rusia. Dacă sunt supuse sancțiunilor, aceste companii aeriene nu vor mai avea voie să zboare către UE.

Pachetul adaugă un amendament care împiedică creșterea participării ruse la peste 25% în întreprinderile de transport rutier din UE, închizând astfel potențiale lacune pentru eludarea sancțiunilor existente.

Măsuri de infrastructură

Interdicția totală a tranzacțiilor asupra unor infrastructuri rusești specifice include:

  • două aeroporturi din Moscova – aeroportul Vnukovo și aeroportul Jukovski –,
  • patru aeroporturi regionale,
  • portul Volga Astrahan,
  • portul Mahacikala de la Marea Caspică,
  • porturile maritime Ust-Luga și Primorsk de la Marea Baltică,
  • portul maritim Novorossisk de la Marea Neagră.

Măsuri împotriva sectorului financiar

Rusia și-a deturnat o mare parte din fluxurile sale financiare prin intermediul băncilor mai mici, spune Comisia Europeană.

Tocmai de aceea, al 16-lea pachet consolidează măsurile privind sectorul financiar și adaugă 13 instituții financiare și 3 bănci pe lista de sancțiuni.

13 instituții financiare sunt supuse interdicției de a presta servicii specializate de mesagerie financiară, iar 3 bănci sunt supuse la interdicția de a face tranzacții din cauza utilizării sistemului de mesagerie financiară al Băncii Centrale a Rusiei (SPFS) pentru eludarea sancțiunilor UE.

De asemenea, a fost extinsă interdicția de tranzacționare, pentru a permite UE să sancționeze instituțiile financiare și furnizorii de cripto active care participă la eludarea plafonului prețului petrolului și să faciliteze tranzacțiile cu navele care fac parte din flota din umbră.

Măsuri împotriva dezinformării

Comisia Europeană a decis să suspende activitățile de difuzare a altor 8 instituții media din UE sau care se adresează țărilor din UE, pentru rolul lor în susținerea și justificarea războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei.

Sancțiunile UE rămân în centrul răspunsului UE la agresiunea militară nejustificată a Rusiei împotriva Ucrainei, tocmai pentru a reduce capacitatea militară și tehnologică a Rusiei și privează Kremlinul de veniturile pe care le folosește pentru finanțarea războiului și impun costuri din ce în ce mai mari economiei rusești.

Sancțiunile contribuie la „îndeplinirea obiectivului cheie al UE, de a continua să lucreze pentru o pace justă și durabilă”, spune Comisia Europeană.

Efectele lor cresc în timp pe măsură ce sancțiunile erodează baza industrială și tehnologică a Rusiei. În calitate de gardian al tratatelor UE, Comisia Europeană asigură punerea în aplicare uniformă a sancțiunilor UE de către statele membre ale UE și monitorizează aplicarea acestora, explică Comisia.

„Rusia încearcă în mod activ să eludeze sancțiunile. Aceasta este o dovadă clară că măsurile noastre au un impact. Acest lucru ne solicită, de asemenea, să ne dublăm eforturile de a combate eludarea și să cerem anumitor țări terțe o cooperare mai strânsă”, mai arată Comisia Europeană.

Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI
  • 16x9 Image

    Dora Vulcan

    Dora Vulcan este Senior Correspondent și s-a alăturat echipei Europa Liberă în ianuarie 2020. A intrat în presă în 1992 ca reporter de politică internă la România liberă. A devenit apoi jurnalist de investigații specializat în Justiție, preocupat de ingerința politicului în anchetele penale. În paralel, Dora a fost și stringer BBC. A scris la Revista „22” despre plagiatele din mediul universitar, a acoperit domeniul politic la Reporter Global (partener The Economist în România) și a fost editor coordonator la departamentul Social al agenției Mediafax. A fost consultant pentru filmul „De ce eu?”, despre moartea suspectă a procurorului Cristian Panait, o tragedie cu implicații politice care a marcat anii 2000.  

XS
SM
MD
LG