Linkuri accesibilitate

Dependența de gazul rusesc și prețul plătit de UE „pentru libertate și democrație”


Consecințele războiului ordonat de Vladimir Putin au fost discutate de liderii europeni săptămâna trecută, la Versailles/Franța.
Consecințele războiului ordonat de Vladimir Putin au fost discutate de liderii europeni săptămâna trecută, la Versailles/Franța.

Șeful diplomației europene, Josep Borrell, scrie într-o analiză publicată pe blogul său că Uniunea Europeană trebuie să accepte prețul opririi „acestui război revoltător și neprovocat. Viitorul securității și democrațiilor noastre depinde de aceasta. Este prețul libertății”.

Potrivit șefului diplomației europene, strategia Uniunii în fața războiului declanșat de Vladimir Putin trebuie să se axeze pe trei direcții: întărirea „rezilienței” economice, reducerea drastică a importurilor energetice din Rusia și un proces riguros de îmbunătățire a capacității de apărare a UE.

„Războiul împotriva Ucrainei început de Vladimir Putin are deja consecințe economice considerabile în Rusia, unde rubla și-a pierdut jumătate din valoare, iar inflația este în creștere”, scrie Josep Borrell.

Acesta menționează retragerea din Rusia a unor mari companii occidentale și adaugă că este de așteptat ca economia Rusiei să înregistreze o scădere de circa 15% anul acesta. Izolată și slăbită, Rusia riscă să devină extrem de dependentă de China, mai spune el.

Consecințele sunt, însă, considerabile și pentru Europa. Războiul ordonat de Vladimir Putin împotriva Ucrainei a adus cel de-al treilea șoc asimetric suferit de Uniunea Europeană în ultimele două decenii, după criza economică din 2008, criza zonei euro, care a urmat, și pandemia de Covid, spune Josep Borrell.

Acesta subliniază că fluxul de refugiați va avea un impact mai mare asupra țărilor din vecinătatea Ucrainei. El atrage atenția și asupra efectelor diferite ale războiului asupra țărilor membre în funcție de dependența lor de gazul rusesc.

„Nu puteam alimenta mașina de război a lui Vladimir Putin prin importurile noastre în domeniul energetic”, spune Borrell, care amintește că:

  • până la sfârșitul acestei luni, Comisia Europeană va prezenta un plan pentru a asigura aprovizionarea în sezonul de iarnă care urmează;
  • până la sfârșitul lunii mai, Comisia va prezenta detaliile pentru planul REPower EU de a pune capăt dependenței de importurile de combustibili fosili din Rusia.

Problema prețurilor la energie în Uniunea Europeană va fi discutată săptămâna viitoare, în Consiliul European.

„Trebuie să ne regândim, probabil, întregul nostru sistem de tarifare a energiei electrice în comerțul cu ridicata, care este, în prezent, determinat de prețul gazelor pentru toate sursele de energie. Aceasta chiar dacă generarea de energie pe bază de gaz este o parte foarte mică din total”, adaugă Josep Borrell.

Planul va avea implicații majore interne pentru UE, dar și pentru politicile sale externe, spune șeful diplomației europene, care trece în revistă cele trei modalități prin care Uniunea își poate reduce dependența de Rusia:

  • diversificarea aprovizionării, de exemplu prin creșterea achizițiile de gaz natural lichefiat (GNL) de la furnizori precum SUA, Qatar, Norvegia, producători africani și alții;
  • eficiența energetică;
  • accelerarea surselor regenerabile;

Borrell admite că nu toate țările au infrastructura necesară pentru a stoca și prelucra GNL. Dacă Spania are această infrastructură extrem de dezvoltată, Germania sau țările din centrul și estul Europei nu o au aproape deloc. În plus, adaugă acesta, consumul de energie trebuie redus în Uniunea Europeană.

Șeful diplomației europene transmite și că UE trebuie să cheltuiască mai mult și mai eficient în domeniul apărării. „Vladimir Putin nu ne dă de ales”.

„Odată cu revenirea războiului pe pământul european, fiecare dintre noi trebuie să contribuie activ la asumarea responsabilității pentru propria noastră securitate”.

În privința milioanelor de refugiați din Ucraina, Josep Borrell spune că numărul acestora e de așteptat să continue să crească, iar Uniunea trebuie să ajute țările afectate.

  • 16x9 Image

    Carmen Valică

    A început să lucreze în presă în 2000, când studia încă jurnalismul la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca. Pasionată de radio, Carmen s-a mutat la București în 2004, când s-a alăturat redacției în limba română a BBC World Service. După închiderea acesteia a lucrat la Radio România Actualități iar apoi, timp de cinci ani, s-a dedicat comunicării și relațiilor publice. A revenit în presă în 2020 iar din ianuarie 2021 s-a alăturat echipei Europa Liberă România.

    valican@rferl.org

XS
SM
MD
LG