Uniunea Europeană se pregătește să aprobe noul pachet de sancțiuni împotriva Rusiei înaintea împlinirii a patru ani de la invadarea pe scară largă a Ucrainei de către Moscova, dar s-ar putea să fi apărut un nou obstacol.
Blocul deja avea probleme să ajungă la un acord privind interzicerea transportului maritim al petrolului rusesc, dar acum Ungaria și Slovacia își exercită dreptul de veto asupra celui de-al 20-lea pachet de sancțiuni al UE, pentru a se asigura că petrolul rusesc va continua să ajungă la ele fie prin conducta Drujba, care este avariată, fie prin Croația.
Mai mulți diplomați europeni cu care Europa Liberă (RFE/RL) a luat legătura au confirmat sub condiția anonimatului că Ungaria și Slovacia au semnalat că au introdus o așa-numită „rezervă generală” în pachetul de sancțiuni.
Aceasta înseamnă că Budapesta și Bratislava vor solicita informații suplimentare sau garanții că cerințele lor privind fluxurile de petrol vor fi respectate, înainte de a da undă verde pachetului.
Uniunea Europeană a impus o interdicție la importul de petrol rusesc prin conducte din cauza războiului declanșat de Kremlin în Ucraina, dar Ungaria și Slovacia au obținut derogări de la aceste sancțiuni, utilizând conducta Drujba, care transportă petrol rusesc către Europa Centrală prin Ucraina.
Livrările prin această conductă au fost însă întrerupte din 27 ianuarie, Kievul afirmând că de vină a fost o dronă rusă.
Cu toate acestea, atât Ungaria, cât și Slovacia au acuzat Ucraina că întârzie reluarea fluxului, premierul slovac Robert Fico acuzând chiar Kievul că face acest lucru pentru a exercita presiuni asupra Ungariei să renunțe la veto-ul pe termen lung asupra viitoarei aderări a Ucrainei la Uniunea Europeană.
Pe 18 februarie, cele două țări au anunțat că vor opri exporturile de motorină către Ucraina până la reluarea livrărilor de petrol.
Între timp, Comisia Europeană a contactat Kievul în legătură cu această situație, iar Ungaria a solicitat oficial Croației să-i pompeze petrol rusesc utilizând rețeaua sa de conducte.
Croația a declarat că va da curs solicitării, cu condiția ca aceasta să fie compatibilă cu legislația UE și SUA în materie de sancțiuni.
Ambasadorii UE se vor reuni pe 20 februarie în speranța că vor da undă verde unanimă pachetului de sancțiuni, dar diplomații europeni au declarat pentru RFE/RL că nu exclud posibilitatea ca ei să trebuiască să se întâlnească din nou în weekend pentru a aproba sancțiunile, care ar fi apoi definitivate de miniștrii de externe ai blocului, pe 23 februarie, la Bruxelles.
În plus față de rezervele de ultim moment ale Ungariei și Slovaciei, reprezentanții statelor membre nu au ajuns încă la un acord cu privire la forma pe care ar trebui să o ia eventuala interdicție maritimă asupra petrolului rusesc.
Ideea Comisiei Europene este de a interzice operatorilor economici din UE să furnizeze servicii oricărei nave care transportă petrol din porturile rusești. O astfel de măsură ar depăși plafonul actual al prețului petrolului – impus de Grupul celor Șapte (G7) națiuni industriale lider și stabilit în prezent la 47,60 dolari pe baril – deoarece ar împiedica complet navele sub pavilionul UE să transporte petrol rusesc.
Navele din afara UE ar fi scutite, dar nu ar putea beneficia de servicii portuare și de asigurări din UE.
Țări maritime ale UE, precum Cipru, Grecia și Malta, au insistat însă ca măsura să fie aprobată mai întâi de G7.
Însă, sunt puțini la Bruxelles cred că G7 va fi vreodată de acord cu o astfel de măsură, iar problema principală în prezent este asigurarea unui acord care să permită UE să impună o interdicție maritimă în cooperare cu alte țări terțe care împărtășesc aceeași opinie.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.