Uniunea Europeană va pune la punct un regim de sancțiuni aplicate Belarusului până la 25 septembrie, a anunțat responsabilul Uniunii pe probleme de politică externă, Josep Borell, în cadrul unei ședințe desfășurate în plenul Parlamentului European.
Borell a arătat că este vorba despre sancțiuni care îi vor viza pe cei responsabili de fraudarea alegerilor prezidențiale și reprimarea protestelor care continuă neîntrerupt după alegerile de la 9 august, care l-au indicat câștigător pe Alexandr Lukașenko. El a amintit că UE nu recunoaște rezultatul alegerilor din Belarus și nici pe Lukașenko președinte.
„Aceste sancţiuni ar trebui adoptate înaintea Consiliului European organizat pe 24 şi 25 septembrie la Bruxelles dacă vrem să menţinem credibilitatea europeană”, a precizat el. Decizia ar trebui luată în cadrul reuniunii miniştrilor de externe ai UE lunea viitoare la Bruxelles.
O rezoluție în acest sens a Parlamentului European este așteptată joi, ca și o alta, referitoare la otrăvirea liderului opoziției din RFusia, Alexei Navalnîi.
UE examinează relaţiile cu Belarus pentru a „identifica domeniile în care contactele ar trebui suspendate sau revizuite. Cele în care are interes să iniţieze şi chiar să intensifice contactele şi să sprijine poporul şi societatea civilă belarusă şi domeniile în care UE poate oferi asistenţă suplimentară dacă există o evoluţie către un nou Belarus democratic”, a adăugat Borell.
Josep Borrell a denunţat continuarea represiunii în Belarus unde „peste 7.500 de manifestanţi paşnici au fost arestaţi şi 500 de cazuri de tortură au fost înregistrate şi documentate”.
„Dacă situaţia continuă să se deterioreze, vor fi luate în considerare sancţiuni suplimentare (…). Cerem autorităţilor din Belarus să găsească o ieşire din criză punând capăt violenţei şi detenţiilor ilegale şi stabilind un dialog naţional incluziv”, iar UE este gata să „susţină orice iniţiativă credibilă” în această direcţie, a precizat şeful diplomaţiei europene.
„Noi alegeri sub supravegherea OSCE (Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa) ar fi cea mai bună soluţie, dar până acum nu am reuşit să luăm legătura cu autorităţile din Belarus la niciun nivel”, a spus el.
În aceeași zi, camera superioară a Parlamentului de la Minsk a acuzat Lituania, țara în care s-a refugiat Svetlana Țihanovskaia, de amestec în treburile interne, potrivit Reuters. Parlamentari din Belarus susțin că Lituania a încălcat legi internaționale în momentul în care a recunoscut legitimitatea liderei opoziției de la Minsk.
Țihavovskaia a declarat, într-un interviu pentru Current Time, că va reveni la Minsk când lucrurile se vor îndrepta într-o direcție bună și a deplâns ajutorul dat de Rusia „dictatorului” Lukașenko.
Președintele repudiat al Belarus s-a aflat într-o vizită oficială la Soci, de unde a obținut de la Vladimir Putin un împrumut de 1,5 miliarde de dolari.
În Belarus se desfășoară de cinci săptămâni proteste neîntrerupte, soldate cu arestarea sau expulzarea liderilor Consiliului de Coordonare - formațiune de organizare a opoziției la adresa regimului Lukașenko.
