În Italia, La Repubblica rezumă o întâlnire cu ambasadorul Turciei la Roma, Murat Salim Esenli, cu ocazia comemorării loviturii de stat ratate împotriva lui Erdogan, din 15 iulie 2016. Ambasadorul le-a repetat jurnaliștilor că „hotărârea de a transforma Sfânta Sofia în moschee este o decizie suverană, justificată legal, dar clădirea va rămâne deschisă oricui, atât creștini cât și musulmani”.
La Moscova, Kommersant se ocupă de aceeași criză și îl citează pe ministrul de externe turc Mehmet Çavuşoğlu, care i-a răspuns critic omologului său european Josep Borrell, șeful diplomației UE și fost ministru de externe al Spaniei, care a condamnat anunțata transformare în moschee a catedralei din Istanbul. Çavuşoğlu a amintit însă că și în Europa sunt multe foste moschei devenite biserici: — „În Spania sunt moschei care au fost transformate în biserici. Doar n-o să ne apucăm acum să cerem să fie făcute la loc moschei!”
Rossiiskaia Gazeta, care este practic cotidianul Kremlinului, reproduce propunerea Patriarhului Serbiei, Irinei, care consideră că Sfânta Sofia ar putea să fie folosită și ca moschee și ca biserică. Serbia lui Aleksandar Vučić este principalul aliat al Rusiei în Balcani și e de presupus că o asemenea poziție se armonizează cu cea a patriarhiei ruse și probabil cu a Kremlinului și a lui Putin.
La Belgrad, cotidianul Politika citează decizia celei mai înalte autorități religioase din Turcia, consiliul Diyanet, care spune că frescele și icoanele din Sfânta Sofia nu vor fi un obstacol în calea rugăciunilor musulmane, dacă sunt acoperit într-un fel în timpul serviciului religios.
China și începutul sancțiunilor
Nu doar Turcia, dar și China începe să simtă efectele răcirii relațiilor cu europenii, semn prevestitor a ceea ce ar putea să însemne sancțiunile.
Astfel, cum o anunță Le Monde, China a protestat în urma deciziei Franței de a permite doar un singur zbor pe săptămână Pekin – Paris. La fel, Marea Britanie a decis să excludă compania chineză Huawei din construirea rețelei sale de 5G. The Guardian, la Londra, care anunță asta, spune că Boris Johnson, care ar dori ca asta să întâmple începând din 2027, ar putea intra în conflict cu un grup de rebeli Tory care vor ca gigantul chinez al comunicațiilor să fie eliminat mult mai repede de pe piața britanică, dacă nu chiar imediat. Relațiile privilegiate ale Londrei cu Pekinul par așadar să fi luat sfârșit.
Spioni în Spania
În Spania, cel mai recent scandal a fost declanșat de descoperirea unui program de hacking și spionare ascuns în telefonul președintelui parlamentului Cataloniei, Roger Torrent, plasat probabil acolo încă din 2019. El Pais scrie că este vorba de un program, un software, numit Pegasus și conceput în Israel, care nu poate fi cumpărat decât de către guverne. Liderul independentist catalan Torrent este convins că la originea actului de spionaj se află chiar statul spaniol.
Un alt scandal, care continuă de ceva vreme în Spania, este cel al anchetei pentru spălare de bani în care este implicat fostul rege Juan Carlos tatăl actualului rege Felipe, El Mundo scrie că guvernul a cerut casei regale să ia o decizie în legătură cu viitorul lui Juan Carlos.
La Barcelona, La Vanguardia anunță că faimosul fost judecător spaniol, Baltasar Garzón, a acceptat să-l reprezinte și să-l apere pe Alex Saab, intermediarul veros al președintelui din Venezuela Nicolás Maduro. Judecătorul Garzón este celebru pentru multe afaceri răsunătoare, el fiind la originea arestării dictatorului chilian Pinochet, la Londra, pentru crime împotriva umanității în 1998. Tot el a vrut să-l ancheteze pe fostul secretar de stat SUA Henry Kissinger, iar mai recent a devenit avocatul lui Julian Assange.
Regimul lui Maduro din Venezuela e bănuit a fi plătit peste trei milioane de euro partidului italian Movimento Cinque Stelle (M5S). Presupusul intermediar, cetățeanul columbian pe nume Alex Saab pe care dorește să-l apere Baltasar Garzón, a fost arestat în Africa, în Capul Verde și inculpat de spălare de bani.
Acest spălător al lui Maduro e pe cale de-a fi extrădat spre Statele unite, iar în Italia La Stampa a scris că el avea la dispoziție fonduri de nu mai puțin de 350 milioane de euro pentru a finanța diverse activități politice in lume și că dacă el va începe să vorbească și să spună tot ce știe, atunci regimul chavist din Venezuela are într-adevăr de ce să tremure.
Kraut-Rambo
Așa cum am avut un Kraut-Rock și genul de filme Sauerkraut Western, produse culturale adaptate gustului german, iată că întregul land german Baden-Württemberg e cuprins acum de febra unui autentic Rambo local, un Kraut-Rambo, un anume Yves Rausch, care luni, undeva pe lângă orășelul Oppenau, a dezarmat patru polițiști și a fugit în Pădurea Neagră, înarmat cu un arc cu săgeți, ceea ce a făcut să fie mobilizată poliția din întreaga regiune.
Cotidianul regional Stuttgarter Nachrichten informează că e vorba de un extremist de dreapta de 31 de ani, fost muncitor la căile ferate, fără domiciliu fix. În Bavaria, la München, Süddeutsche Zeitung îl citează pe șeful poliției din landul vecin, care estimează că va fi o lungă căutare. Școlile din regiune au fost închise, iar 200 de polițiști îl hăituiesc prin pădure, care e survolată de elicoptere.
Google a găsit o amendă record
În sfârșit, acest verdict surprinzător în Belgia: Google a fost condamna să plătească 600.000 de euro despăgubiri unei femei căreia nu i se respectase cererea de a retrage din motoarele de căutare unele informații inexacte și dăunătoare care o priveau.
Le Soir precizează că e vorba de o persoană publică și că pe Google se găseau o serie de documente presupuse a dovedi – eronat – că persoana s-ar fi făcut vinovată de «hărțuială», dar și de legături cu un anume partid politic, informații inexacte și care îi dăunau. Google nu a respectat cererile repetate ale persoanei de a suprima acele documente, sau legăturile, links, spre ele. Condamnarea a avut loc în virtutea GDPR (General Data Protection Regulation), legislația UE care asigură «dreptul la uitare» («droit à l’oubli»).
La Libre Belgique aduce însă o precizare utilă tuturor celor care ar fi tentați la rândul lor să hărțuiască Google cu cereri, în speranța că acestea ar putea fi ignorate: cei 600.000 euro de amendă nu îi revin persoanei, ci vor fi vărsați la bugetul statului, fiind vorba de o "amendă administrativă".
Facebook Forum