Linkuri accesibilitate

Nord-coreean de 22 de ani prins că asculta muzică pop, condamnat la moarte și executat public


Dictatorul nord-coreean, Kim Jong-un
Dictatorul nord-coreean, Kim Jong-un

Un nord-coreean de 22 de ani a fost executat public pentru că a vizionat și a distribuit filme și muzică sud-coreeană.

Cazul, detaliat în Raportul 2024 privind drepturile omului din Coreea de Nord, publicat joi de ministerul de unificare al Coreei de Sud, adună mărturii de la 649 de fugari nord-coreeni. Raportul arată încercările disperate ale Phenianului de a opri fluxul de informații și cultură din exterior.

Potrivit mărturiei unui fugar nord-coreean a cărui identitate este protejată de The Guardian, tânărul era din provincia Hwanghae de Sud și a fost executat public în 2022 pentru că a ascultat 70 de melodii sud-coreene, a vizionat trei filme și le-a distribuit, încălcând o lege nord-coreeană adoptată în 2020 care interzice „ideologia reacționară” și cultura de același profil.

Fără mirese cu rochii albe

Raportul detaliază eforturile ample ale autorităților nord-coreene de a controla fluxul de informații din exterior, vizând în special tinerii.

Alte cazuri de represiune includ pedepse pentru practici „reacţionare”, cum ar fi miresele care poartă rochii albe, mirii care duc mireasa în brațe, poartă ochelari de soare sau consumă alcool din pahare de vin - toate văzute ca obiceiuri sud-coreene.

De asemenea, telefoanele mobile sunt inspectate frecvent pentru scrierea numelui de contact, expresii și termenii în argou percepuți a fi de influență sud-coreeană, susține raportul.

În timp ce ambele Corei împărtășesc aceeași limbă, de la diviziunea după războiul din Coreea din 1950–'53, au apărut diferențe subtile.

Interzicerea K-pop-ului face parte dintr-o campanie de protejare a nord-coreenilor de influența „mală” a culturii occidentale, care a început sub fostul lider, Kim Jong-il și s-a intensificat sub fiul său, Kim Jong-un.

K-pop (abreviere de la „Korean pop” sau muzică pop coreeană) este un gen muzical originar din Coreea de Sud, caracterizat de mai multe stiluri muzicale - pop, muzică electronică, hip hop, rock, R&B. În ultimii ani a evoluat într-o mică subcultură între adolescenții și tinerii din Asia de Sud-Est și Centrală, concentrată în jurul trupelor și cântăreților genului.

În 2022, Radio Free Asia , finanțat de guvernul Statelor Unite, a declarat că regimul pedepsește inclusiv moda și coafurile „capitaliste”, vizând blugii și tricourile subțiri pe care sunt imprimate cuvinte străine, precum și părul vopsit sau lung.

Experții spun că pătrunderea culturii sud-coreene în societatea nord-coreeană ar putea reprezenta o amenințare la adresa ideologiei care cere loialitate absolută față de „infailibila” dinastie Kim, care conduce țara de la înființare, în 1948.

În ciuda măsurilor atât de dure, influența culturii sud-coreene, inclusiv a emisiunilor recente de televiziune, pare de neoprit, potrivit unui dezertor nord-coreean.

„Viteza culturii sud-coreene - care influențează Coreea de Nord - este foarte mare. Tinerii urmăresc și copiază cultura sud-coreeană și iubesc cu adevărat orice e sud-coreean”, a declarat reporterilor din Seul o femeie de 20 de ani, care a reușit să fugă din Coreea de Nord.

Chiar și prin granița cu China, închisă în mare parte după izbucnirea Covid-19, informațiile încă se infiltrează și sunt distribuite prin rețele informale.

În ultimele săptămâni, Coreea de Nord a trimis peste graniță mii de baloane care conțin excremente, ca răzbunare pentru lansarea baloanelor din Sud a căror încărcătură include pliante anti-Phenian, dolari și stick-uri USB încărcate cu K-pop și K-drame.

„După ce urmăresc seriale coreene, mulți tineri se întreabă: „De ce trebuie să trăim așa? M-am gândit că prefer să mor decât să trăiesc în Coreea de Nord”, le-a spus reporterilor o femeie care a reușit să fugă din Coreea de Nord.


Femeia, care a evadat din Coreea de Nord cu o barcă de lemn, în octombrie anul trecut, a făcut lumină și asupra resentimentelor ascunse împotriva regimului.

„Desigur, nu putem spune nimic rău împotriva lui Kim Jong-un în mod public, dar între prieteni apropiați, iubiți sau membri ai familiei, rostim acele cuvinte”, a susținut ea.

Executat pentru că s-a uitat la un film străin

Regimul lui Kim Jong-un a dat de curând interdicție la blugii skinny și la tot ceea ce aduce cu stilul „capitalist” de viață. Tunsorile „non-socialiste” și alte articole de modă se află pe lista de accesorii interzise poporului său. De piercing-uri nici nu mai încape discuție.

Coreea de Nord a introdus în 2021 o lege care urmărește eliminarea oricărei influențe străine, pedepsind cu duritate pe oricine e prins cu filme străine, îmbrăcăminte străină sau vorbind în argou.

Yoon Mi-so avea 11 ani când a văzut pentru prima dată un bărbat executat pentru că a fost prins cu un film artistic sud-coreean. Tot cartierul a fost mobilizat pentru spionarea sa. „Dacă nu o faci ești considerat trădător”, a declarat ea pentru BBC, în locuința ei din Seul.

Autoritățile nord-coreene se asigurau că toată lumea știe că pedeapsa pentru contrabanda cu videoclipuri ilicite este moartea.

„Am o amintire puternică cu bărbatul legat la ochi, încă îi văd lacrimile curgând. A fost traumatizant pentru mine. Fâșia cu care era legat la ochi era udă toată de lacrimi. L-au pus pe un țăruș și l-au legat, apoi l-au împușcat”, relatează femeia.

Jeanșii skinny „antisocialiști” și tunsorile occidentale, interzise

Rodong Sinmum, ziarul oficial al guvernului nord-coreean, a publicat în 2021 un articol în care își exprimă îngrijorarea cu privire la tinerii nord-coreeni care îmbrățișează din ce în ce mai mult tendințele modei occidentale.

„Trebuie să fim atenți chiar și la cel mai mic semn al stilului de viață capitalist și să luptăm pentru a scăpa de el”, arată articolul, citat de The Guardian. Noile reguli de modă fac parte din represiunea regimului împotriva „comportamentului antisocialist”.

Regimul comunist a interzis toate tunsorile „non-socialiste” și a emis un ordin privind coafurile „adecvate”, a transmis ziarul.

La fel ca tunsoarea cu chică, părul punk sau vopsit sunt interzise, conform documentelor publicate de Liga Socialistă Patriotică a Tineretului.

Membrii organizației de tineret a partidului acționează adesea ca „poliție a modei” națiunii, iar sarcinile lor includ împiedicarea oamenilor să mai poarte haine care par prea „străine”.

Blugii skinny, piercingurile pentru nas și buze, precum și tricourile de marcă sunt, de asemenea, interzise, potrivit Metro.

Un război fără arme

Imaginați-vă că vă aflați într-o stare de izolare totală și constantă: fără internet, fără rețele sociale și doar cu câteva canale de televiziune controlate de stat, concepute să vă spună ce vor liderii țării să auziți.

Aceasta este viața în Coreea de Nord.

La care se adaugă legea impusă de liderul țării, Kim Jong-Un, împotriva „gândirii reacționare”. Oricine este prins că urmărește presa din Coreea de Sud, Statele Unite sau Japonia riscă pedeapsa cu moartea.

Cei care au fost prinși până acum au fost condamnați la închisoare în lagăr pentru 15 ani.

Iar lupta împotriva „gândirii reacționare” nu se rezumă doar la ceea ce privesc oamenii.

Kim Jong-un a scris o scrisoare publică adresată Ligii Tinerilor, în care le cere să stârpească orice formă de „comportament necorespunzător, individualist, antisocialist” în rândul tinerilor.

El vrea, astfel, să pună capăt vorbitului în limbi străine și să elimine coafurile și hainele occidentale, pe care le-a numit „otrăvuri periculoase”.

Daily NK, o publicație online din Seul cu surse în Coreea de Nord, a scris despre trei adolescenți trimiși într-o tabără de reeducare pentru că și-au tuns părul ca idolii lor K-pop și pentru că și-au scurtat pantalonii ca să fie cu glezna la vedere.

Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
  • 16x9 Image

    Dora Vulcan

    Dora Vulcan este Senior Correspondent și s-a alăturat echipei Europa Liberă în ianuarie 2020. A intrat în presă în 1992 ca reporter de politică internă la România liberă. A devenit apoi jurnalist de investigații specializat în Justiție, preocupat de ingerința politicului în anchetele penale. În paralel, Dora a fost și stringer BBC. A scris la Revista „22” despre plagiatele din mediul universitar, a acoperit domeniul politic la Reporter Global (partener The Economist în România) și a fost editor coordonator la departamentul Social al agenției Mediafax. A fost consultant pentru filmul „De ce eu?”, despre moartea suspectă a procurorului Cristian Panait, o tragedie cu implicații politice care a marcat anii 2000.  

XS
SM
MD
LG