Linkuri accesibilitate

Un ONG american intră în lupta cu traficanții români de persoane


International Justice Mission, un ONG american creștin, specializat în lupta contra traficului de persoane și sprijinul victimelor, pornește un proiect de doi ani în România, unde va ajuta autoritățile judiciare să își facă treaba mai bine într-un domeniu în care România este pata neagră a Europei.

România este principala sursă de victime ale traficului de ființe umane în Europa, unde sunt exploatate de rețele de traficanți, fie pentru muncă, fie pentru sex, arată atât un raport al Departamentului de Stat al SUA, cât și unul al Comisiei Europene. Încă din august 2019, la scurt timp după ce cazul crimelor de la Caracal zguduia România, ONG-ul american International Justice Mission (IJM) a început să lucreze în România, folosind un model de acțiune care navighează între toți actorii implicați în combaterea acestui fenomen – de la polițiști și procurori la victime și ONG-uri care au grijă de ele.

Acum, organizația demarează un program de 2 ani în România, care vizează traficul de persoane pentru muncă și în scopuri sexuale. Va lucra cu polițiști, procurori și alte autorități guvernamentale, dar și cu ONG-uri sau cu Biserica Ortodoxă, pentru a ajuta la combaterea fenomenul traficului de ființe umane din două direcții: creșterea capacității de prindere și pedepsire în fața legii a traficanților, precum și asistența și sprijinirea victimelor. Departamentul de Stat al SUA sprijină proiectul IJM cu un grant de 600.000 de dolari, a anunțat joi ambasadorul SUA la București, Adrian Zuckerman.

Încă de la înființarea sa în urmă cu mai bine de 20 de ani, International Justice Mission a jucat un rol esențial în lupta împotriva traficului de persoane. De la a salva adolescentele forțate să se prostitueze în India la a ajuta băieții din Africa să se elibereze din sclavie, organizația IJM este acum pregătită, cu sprijin din partea Guvernului SUA, să ajute România, contribuind prin experiența sa substanțială”, a spus ambasadorul american la un eveniment la care au participat și ministrul Justiției, Cătălin Predoiu, Procurorul General al României, Gabriela Scutea, și secretarul de stat al MAI, Bogdan Despescu, cel care coordonează instituțiile din cadrul Internelor pe linia traficului de persoane.

Modelul IJM este să sprijine autoritățile în anumite cazuri. Așa că fiind în tranșee cu forțele de ordine, cu ofițerii de legătură, cu avocați, cu asistenți sociali, putem să identificăm unde există lacune în sistemul de justiție.
Shawn Kohl, director IJM Europa Centrală și de Est

În locurile din lume unde a intervenit prin programele sale de asistență, organizația susține că a redus fenomenul traficului de persoane cu până la 80%. IJM are parteneriate cu 25 de guverne din întreaga lume.

Teoria IJM a schimbării este că dacă există un răspuns consistent și eficient al forțelor de ordine de-a lungul timpului, infracțiunile se vor reduce. IJM crede în sprijinirea structurilor judiciare penale și a inițiativelor de a combate traficul de persoane. Este un fenomen global, care necesită ca guvernul, societatea civilă și instituțiile private să își combine eforturile. Statul este principala instituție, dar va avea un succes limitat dacă acționează singur”, a explicat Shawn Kohl, directorul IJM pentru Europa Centrală și de Est.

Kohl a anunțat că DIICOT și Parchetul General ar urma să înființeze o unitate specială de procurori, dedicată infracțiunilor de trafic de ființe umane.

Procurorul General Gabriela Scutea a considerat că IJM îi va ajuta pe procurori să facă anchete mai eficiente în acest domeniu, având expertiză din întreaga lume. „Cine cunoaște sursele acestor informații mai bine sau cum să depășești reținerea victimelor de a raporta traficul de ființe umane, decât actorii neguvernamentali? Ei au consolidat practici de a lucra cu victimele traficului și acționează fără barierele reprezentate de regulile cooperării judiciare internaționale. Ei obțin informații atât din sectoarele publice, cât și cele neguvernamentale”, a spus Scutea, la evenimentul de la ambasada SUA.

IJM a venit în România încă din august 2019, deci lucrăm îndeaproape cu agenții și alte ONG-uri din țară. Modelul IJM este să sprijine autoritățile în anumite cazuri. Așa că fiind în tranșee cu forțele de ordine, cu ofițerii de legătură, cu avocați, cu asistenți sociali, putem să identificăm unde există lacune în sistemul de justiție și apoi să ne concentrăm inițiativele pe sprijinul și training-urile din acele zone”, a mai explicat Shawn Kohl.

Ministrul Justiției, Cătălin Predoiu, a spus că rezultatele tangibile se vor vedea în curând, mai multe decât cele care există deja. „E important să înțelegem că procurorii nu pot rezolva problema singuri, nici polițiștii. Ei trebuie să coopereze, dar și să fie sprijiniți prin eforturi pe orizontală, ale guvernului și ale instituțiilor care să educe oamenii și să prevină acest tip de infracțiuni. Este și o problemă socială, este și o problemă culturală. Trebuie să le confruntăm pe toate”, a spus Cătălin Predoiu.

Din Filipine și Uganda, în România. Cum acționează IJM

Implicarea sa în zone unde traficul de ființe umane erupe s-a întins din Africa și Asia, până în Europa. Organizația IJM se descrie ca fiind o „coaliție de credință”, iar angajații săi trebuie să depună o „declarație de credință”, în care să arate că sunt creștini practicanți.

De altfel, ambasadorul Adrian Zuckerman a afirmat joi că „un partener-cheie în acest efort sunt Biserica Ortodoxă și Preafericitul Daniel. Aceștia se ocupă de crearea mai multor adăposturi dedicate victimelor traficului de persoane. Suntem recunoscători pentru implicarea Preafericitului Daniel în a recunoaște această nevoie și pentru munca sa de a oferi asistență victimelor traficului de persoane”.

Shawn Kohl, liderul IJM pentru Europa Centrală și de Est, a dat câteva exemple de programe care au dat rezultate: „De exemplu în Filipine, în mari centre urbane precum Manila, Pampanga, Cebu am implementat programe. Am văzut o reducere între 70 și 90% a folosirii copiilor în exploatarea sexuală comercială. În Uganda, într-un program din care am făcut parte, am obținut o reducere cu 50% a violenței împotriva femeilor și copiilor, în regiunea unde lucram. Cam 600.000 de oameni erau în acea regiune, iar programul a durat 5 ani”.

Nu e ca în filme sau ca în postere. Cei mai mulți oameni sunt ademeniți și păcăliți. Nu stau în lanțuri, nu sunt după gratii, nu plâng. E mult mai ușor să iei 10-20 de oameni și să îi trafichezi către o destinație, dacă ei chiar vor să meargă acolo.
Shawn Kohl, director IJM Europa Centrală și de Est

În România, programul IJM va merge pe trei direcții: construirea capacității autorităților de a combate traficul, creșterea conștientizării asupra acestui fenomen (prin program IJM va căuta „campioni” împotriva traficului de ființe umane, printre parlamentari, oficiali guvernamentali, dar și în biserică), precum și îmbunătățirea serviciilor care identifică și ajută victimele traficului de persoane.

Metoda de lucru a IJM, a explicat Shawn Kohl, vizează atât prinderea și tragerea la răspundere a traficanților, cât și ajutarea și încurajarea victimelor, pentru ca acestea să colaboreze cu forțele de ordine.

Cauza principală a traficului de persoane nu este vulnerabilitatea, ci traficanții înșiși. De aceea este esențial ca ei să fie trași la răspundere, cu toată forța legii, cu pedepse viguroase și condamnări adecvate. Doar atunci se vor opri. Altfel, de ce ar face-o? Este timpul să ne concetrăm pe sprijinirea supraviețuitorilor, să le facem auzite vocile și importanța”, a spus Shawn Kohl.

Vom încerca să creăm abordări centrate pe victime și să luăm în calcul traumele lor, pentru că știm că rezultatele bune pentru supraviețuitori sunt lucrul corect, dar înseamnă și că aceștia vor participa mai mult în anchete, care sunt esențiale pentru ca infracțiunile să se reducă. Dacă infractorii nu sunt trași la răspundere, vom reveni aici peste 30 de ani, vorbind despre exact aceleași lucruri. Prin intervenții care țin cont de traume, vom vedea o mai mare încredere și participare a supraviețuitorilor în cazurile de trafic de persoane, ceea ce va duce la o participare mai mare, încredere în sistemul de justiție și o responsabilizare mai mare”, a mai explicat liderul IJM.

Shawn Kohl a mai explicat și cum funcționează cel mai adesea traficul de persoane: nu ca în filme.

Nu e ca în filme sau ca în postere. Cei mai mulți oameni sunt ademeniți și păcăliți. Nu stau în lanțuri, nu sunt după gratii, nu plâng. E mult mai ușor să iei 10-20 de oameni și să îi trafichezi către o destinație, dacă ei chiar vor să meargă acolo. Deci, dacă îi promiți cuiva o slujbă în Marea Britanie, să împletească coșuri sau altceva, și o oportunitate pentru o viață mai bună, atunci va merge. Iar când ajunge acolo, infractorii vor începe manipularea – apucă-te să faci asta, trebuie să facem niște bani aici – și până să își dea seama, fete și băieți tineri ajung să fie captivi în acest sistem. Există o problemă semnificativă în țările-destinație, mai ales în Germania, Marea Britanie, Franța, Italia și Spania, unde vin mulți români care sunt ademeniți în trafic și duși acolo”, a spus Kohl.

Zuckerman: Guvernele anterioare „au ales să ignore” traficul de persoane

Ambasadorul american Adrian Zuckerman a lăudat eforturile guvernului liberal de a repara lacunele sistemului judiciar în combaterea traficului de persoane și a vorbit despre „moștenirea” lăsată de „guvernul anterior”.

Din nefericire, acest guvern a primit moștenire un sistem cu politici deficitar concepute, corupție și rețele infracționale care i-au pus bețe în roate la fiecare măsură luată. Acest guvern a lucrat cu diligență, cu ajutor din partea Statelor Unite, pentru a corecta răul făcut în trecut. (…) Modificările dăunătoare aduse de guvernul anterior Codului penal trebuie corectate de îndată! Nu este o temă politică – membrii tuturor partidelor ar trebui să facă front comun pe tema traficului de persoane”, a spus diplomatul american.

Zuckerman a amintit că SUA au anunțat în trecut că își vor pune la dispoziție resursele, pentru a sprijini România în lupta contra traficanților de persoane, iar acest sprijin implică resurse ale Departamentului de Stat, ale FBI, dar și sprijin financiar.

Traficul de persoane ne afectează pe toți. Este un rău la nivel mondial și nu poate și nici nu va fi tolerat – traficanții trebuie condamnați sub cele mai aspre rigori ale legii, câștigurile ilicite dobândite de ei trebuie confiscate, iar victimele lor salvate. Nu va exista refugiu pentru cei care profită de nefericirea umană și trafichează persoanele vulnerabile. (…) Traficul de persoane reprezintă un rău universal pe care ar trebui să ne angajăm să îl stopăm cu toții, indiferent de culoarea politică. Parlamentul trebuie să adopte norme legislative prin care să sporească pedepsele pentru trafic de persoane, să urgenteze condamnarea traficanților și să ajute autoritățile din domeniul aplicării legii să confiște câștigurile ilicite ale traficanților de persoane. Traficul de persoane reprezintă o încălcare gravă a drepturilor omului, incompatibilă cu libertatea, aplicarea principiului statului de drept și demnitatea umană”, a mai spus Adrian Zuckerman.

Ambasadorul a vorbit de asemenea despre necesitatea ajutării victimelor traficului de persoane: „Victimele au trecut prin experiențe îngrozitoare, de neînchipuit și au nevoie disperată de ajutorul nostru. Au nevoie de sprijin palpabil și continuu pentru a se putea întoarce la viața pe care o merită și a evita să mai cadă vreodată pradă infractorilor josnici și detestabili care le-ar exploata. Victimele au nevoie de servicii profesionale esențiale, fie ele de ordin medical, psihologic sau spiritual”.

Zuckerman a explicat că IJM va acționa în România pe următoarele direcții:

  • „va colabora cu sistemul judiciar și liderii comunității pentru a putea oferi un răspuns eficient la violență și pentru a putea concepe îmbunătățiri care să deservească supraviețuitorii, să descurajeze infractorii și să scadă gradul de violență”.
  • „va încheia parteneriate cu autoritățile locale în vederea salvării victimelor individuale ale violenței și a restaurării siguranței și stabilității în viața supraviețuitorilor”.
  • „va colabora cu oficialitățile din sistemul judiciar pentru a se asigura că infractorii sunt trași la răspundere, pentru a pune capăt ciclului de violență și a descuraja abuzurile comise față de persoanele vulnerabile”.
  • „va reuni și va pregăti persoanele care vor pleda pentru protecție ca viitor esențial și palpabil pentru toată lumea”.
Problema oxigenului medical, rezolvată de studenții din Kabul
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:02:10 0:00
XS
SM
MD
LG